Tipărire

Ceea ce era un subiect tabu, în special din perspectiva campaniei electorale pentru alegerile legislative din 22 septembrie din Germania, devine tot mai mult o certitudine: un al treilea mare pachet financiar în sprijinul Greciei.

Chiar seful Eurogroup-ului, adicã al zonei formate din statele care au ca monedã euro, a admis cã va fi nevoie de asistenta pentru Atena.
Problema unui nou ajutor financiar pentru Grecia, sugerat în repetate rânduri chiar de Fondul Monetar International, a fost un cartof atât de fierbinte, încât în Germania mult timp nimeni nu a avut curajul sã se atingã de el, cu atât mai mult cu cât era un subiect potential dãunãtor în campania electoralã pentru alegerile de peste douã sãptãmâni.
Desi cancelarul Angela Merkel a evitat de ficare datã sã spun clar Da sau Nu unui ajutor, ministrul ei de finante, Wolfgang Schaeuble, a avut un acces de sinceritate al o întâlnire electoralã. Va mai trebui sã existe un program pentru Grecia, a admis ministrul, cu aceastã ocazie.
Nu mai târziu de joi, a mai venit o confirmare.
De data aceasta, de la omologul lui Wolfgang Schaeuble, de la Haga. Ministrul olandez al finantelor, Jeroen Dijsselbloem, care este concomitent si seful Eurogroup-ului, a participat joi, la Parlamentul European, la o discutie în cadrul Comitetului parlamentar pentru probleme economice si financiare. În mesajul sãu cãtre eurodeputati a fost cât se poate de limpede.
Jeroen Dijsselbloem: Este clar cã în ciuda progreselor recente, problemele Greciei nu vor fi rezolvate pe deplin, repet, pe deplin, pânã în 2014. Dijsselbloem a adãugat cã necesitatea unui nou ajutor peste programul existent este o optiune eralistã si ca Eurogroup-ul si va respecta angajamentele de ajutor pentru Grecia, dacã si acesta tarã va îndeplini conditiile convenite.
Atât cuantumul, cât si structura ajutorului sunt însã marile necunoscute. În ceea ce priveste necesarul de finantare, acesta este estimat de Fondul Monetar International la zece miliarde de euro pentru perioada 2014 - 2015, iar Comisia Europeanã vorbeste de un necesar de aproape patru miliarde pentru 2014.
În privinta structurii, Olli Rehn, comisarul european pentru probleme economice, a mentionat cã existã si alte metode de a veni în sprijinul Greciei, în afarã de acordarea dea sistentã financiarã directa.
Una dintre aceste metode ar putea fi, de exemplu, pur si simplu reesalonarea unor datorii sau, dupã cum amintea si ministrul german de finante, reducerea dobânzilor la împrumuturile existente în prezent.
O a treia cale ar fi ca o parte din pachetul de asistenta sã provinã direct de la bugetul Uniunii Europene sub forma unor transferuri reale, fiind cã dacã Grecia ar mai accesa împrumuturi, ele s-ar adãuga la nivelurile deja împovãrãtoare ale datoriei publice.
În orice caz, atât Atena, cât si celelalte pãrti implicate, vor afla mai mult dupã viitoarea vizitã de evaluare a troicii, formatã din FMI, Banca Centralã Europeanã si Comisia Europeanã.

Deea Mazilu – RoMedia.gr  

Accesări: 1749