Nici frigul care s-a abătut asupra întregii ţări şi nici zăpada care, prematur, a căzut săptămâna trecută nu i-a împiedicat pe participanţii Festivalului Elenismului din România 2009 să ajungă la Braşov.
Frumosul oraş montan şi-a primit, vinerea trecută, foarte frumos oaspeţii. Fulgii de nea şi brazii îmbrăcaţi în iarnă au transformat locaţia noastră, ce în mod normal trebuia să fie un oraş montan îmbrăcat în cărămiziu, în tabloul feeric al unui week-end de vis la munte. Biserica Neagră, iar lângă ea, Centrul Cultural Reduta de unde, de la intrare, se vedea muntele pe care era scris cu litere de-o şchioapă BRAŞOV, au completat tabloul destinaţiei noastre şi au transformat oraşul gazdă, fie şi pentru trei zile, într-o redutabilă capitală a elenismului din România.
Ansamblurile artistice, conducătorii celor 22 de comunităţi reprezentate şi ansamblurile invitate la festival au sosit rând pe rând la Hotelul Capitol din Braşov.
Găzduirea s-a efectuat în câteva zeci de minute, personalul hotelului dând dovadă de profesionalism, dar şi de bună voinţă în faţa valului de 300 de persoane sosite din întreaga Românie.
Organizatorii şi-au întâmpinat oaspeţii după care au pornit către centrul cultural. Drumul de 10 minute de mers pe jos, pe principala stradă care duce către Piaţa Sfatului şi Biserica Neagră, reprezenta, ori de câte ori participanţii treceau prin zonă, ocazia excelentă pentru a lua un mic contact cu arhitectura oraşului şi cu localnicii, dar şi un prilej de pregătire pentru cei ce aveau să fie artizanii următoarelor ore.
Centrul Cultural Reduta, situat în imediata vecinătate a Bisericii Negre, dădea emoţii încă de la intrarea impozantă. Uşile înalte, scara aristocratică, holul imens care dădea într-o sală încântătoare de reprezentaţii erau punctele forte ale locaţiei. 
Evenimentul a debutat cu ansamblurile invitate. Seara de vineri însă nu s-a încheiat numai cu asta. Aplauzele finale şi cortina trasă asupra spectacolului invitaţilor nu i-au trimis pe tinerii greci în camere. Aceştia aveau să facă repetiţii până la miezul nopţii în camerele hotelului pentru că ziua care urma era cea în care trebuiau să-şi arate măiestria în a dansa şi cânta greceşte.
Sâmbătă 17 octombrie a fost cea mai importantă zi din an pentru mai mult de 300 de copii, tineri, dar şi adulţi, membri ai comunităţilor elene din România. Aceştia trebuiau să urce pe scenă şi să arate continuitatea, progresul şi modul în care fiecare a evoluat de la ultimul festival, ce avusese loc tot la Braşov.
Piticii festivalului au crescut. Unii s-au înălţat. Alţii s-au maturizat. Ceilalţi au mai adăugat un an la vârste ce încep cu cifra 5 ori 6. Atât de diferiţi, dar atât de similari.  „Sânge de grec şi inimă de român!” aşa cum aveam să aud în acele zile, iubesc şi Grecia şi România în acelaşi fel.
Cum mic cu mare, venit de la Ploieşti ori Braşov, de la Roman ori Iaşi, de la Galaţi ori Târgovişte, de la Izvoarele ori Piteşti, de la Craiova ori Piatra Neamţ, de la Calafat ori Bârlad, de la Constanţa ori Oneşti, de la Bucureşti ori Sulina, participanţii s-au completat unul pe altul. Cu programe artistice diferite de la dans, cântec, poezie, teatru ori până la evoluţii comune pe scenă cum a fost dansul pontic al ansamblurilor din Ploieşti şi Galaţi, de la Imnul Greciei la Imnul României, de la Jocurile Olimpice la dansurile specific greceşti, de la poezia elenă la zebehico, de la mic la mare, fiecare dintre participanţi a pus, prin evoluţia scenică, câte o pensulă de culoare în pictura fină a tabloului preţios al Festivalului Elenismului din România 2009. Un tablou excelent şi de mare valoare pentru toţi cei care au luat parte la festivalul de la Braşov şi în special pentru cei care au muncit în realizarea acestuia.
Un BRAVO MEGALO (mare) merită, fără exagerare, fiecare dintre cei care au muncit, coordonat, organizat, educat, crescut, înfiinţat, sponsorizat ori ajutat aceste ansambluri, comunităţi – o întreagă uniune elenă care, cu cinste, conduce, zi de zi, elenismul din România la nivel înalt, nivel la care cu mii de ani în urmă grecii antici duceau civilizaţia elenă. Şi aşa ajung la vorba viceprimarului din Langada - Constantinos Netkidis (n.n. interviu pe care o să îl citiţi în zilele care urmează la RoMedia) cum că „grecii din diasporă sunt cei care duc mai departe tradiţia şi civilizaţia elenă aşa cum merită ea”. 
Din România pentru RoMedia, Ana Ţuţuianu.