Retragerea de capital străin din România nu trebuie privită drept o ameninţare iminentă, deoarece banii atraşi de România din străinătate au mers cu precădere către creditele pe termen lung, iar pe măsură ce acestea vor fi rambursate, datoriile băncilor româneşti cu capital străin vor fi la rândul lor rambursate, a declarat Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere a Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul seminarului EU-COFILE, organizat de BNR, Alpha Bank şi Asociaţia Băncilor Române.  "Problema fundingului şi a lichidităţii este specifică sistemelor bancare din toată Europa. În ceea ce priveşte retragerea, haideţi să nu uităm de ce au venit banii aceştia: datorită lipsei de finanţare pe termen lung. Banii au fost plasaţi în credite pe termen lung. Vor fi rambursaţi în măsura în care plasamentele pe care şi le-au asumat băncile, deci creditele pe care le-au dat băncile, vor fi rambursate. Pe măsură ce creditele se rambursează şi datoriile băncilor româneşti vor fi rambursate", a explicat Cinteză.
Băncile româneşti nu vor încheia anul pe profit, a mai arătat Cinteză. Pierderile nete ale sistemului bancar au fost în luna septembrie de circa 766,4 milioane de lei, iar în octombrie de 957,5 milioane de lei. "Cu excepţia a circa 20 de bănci, anul se va închea cu pierderi pe sistem", a precizat Cinteză.
Pe măsură ce informaţiile din Grecia erau tot mai îngrijorătoare, românii au început să retragă masiv banii din depozitele deschise la băncile româneşti cu capital grecesc. Totalul acestor retrageri se ridică la circa 1,2 miliarde de euro, a arătat Nicolae Cinteză.
"Cu toate acestea, solvabilitatea băncilor cu capital grecesc este peste media sistemului cu 1,5-2%. Dacă media sistemului este de 13,5%, în cazul băncilor greceşti, solvabilitatea este de 15, 15 şi ceva la sută. În plus, au o calitate foarte bună a activelor", a precizat directorul Direcţiei de Supraveghere a BNR. Sistemul bancar românesc este stabil, susţine Cinteză.
"În afară de lipsa de încredere şi posibilele şocuri externe, nu există riscuri majore pentru sistemul bancar", a declarat el. În eventualitatea în care o bancă-mamă din străinătate ar intra în faliment, autoritatea de supraveghere din România are la dispoziţie trei soluţii prin care să se asigură că depondenţii sunt asiguraţi.
"Soluţiile sunt date de proiectul de ordonanţă pentru modificarea ordonanţei 99. Practic, în eventualitatea unui faliment al băncii-mame, sunt trei măsuri de stabilizare financiară: vânzare de active cu asumare de pasive, intervenţia Fondului de Garantare ca acţionar la sucursala din România şi înfiinţarea băncii-punte", a explicat Cinteză.
Pentru RoMedia.gr  - Deea Mazilu