Căsătoria a rămas un pas important pentru români, arată un studiu realizat de Fundaţia Soros.
Deşi, comparativ cu 2002, numărul concubinajelor s-a dublat, ponderea acestora în rândul populaţiei rămâne mică (doar 5,7%) faţă de cea a cuplurilor căsătorite – 57%. Astfel, românii au rămas mult mai conservatori decât vest-europenii. Pe de altă parte, faţă de restul ţărilor din Europa de Est (Polonia, Cehia, Slovacia, Lituania) sau mediteraneene (Italia, Spania, Grecia, Portugalia) uniunile consensuale din România înregistrează valori mai ridicate.

Concubinii – mai săraci şi mai inculţi decât familiştii.

Profilul românilor care aleg concubinajul este următorul: tineri până în 34 de ani, cu un nivel de educaţie destul de scăzut (40% au cel mult 8 clase) şi venituri mici. De asemenea, dotările gospodăriilor din care provin sunt deficitare raportat la situaţia persoanelor căsătorite. Astfel, dacă luăm ca sumă a dotărilor 10 articole - autoturism, telefon mobil, telefon fix, frigider, maşină de spălat automată, computer, acces la internet, cuptor cu microunde, geamuri termopan şi aer condiţionat – 11% dintre cei care trăiesc în concubinaj n-au niciunul dintre articole, iar 60% - doar trei din 10.

Căsătoria – obiectivul a 80% dintre concubini.

Într-un top al motivelor cel mai des invocate pentru care indivizii trăiesc în concubinaj, pe primul loc se află dificultăţile financiare, urmate de comoditate („ne e mai bine aşa”), „nu suntem pregătiţi”, lipsa unei locuinţe proprii şi „nu credem în oficializarea relaţiei”. Totuşi, la ultimul argument, precum şi la comoditatea relaţiei, românii care trăiesc în concubinaj par să mai mediteze - aproape 80% dintre ei au intenţia să se căsătorească.
Căsătoria pare însă a fi un pas greu de făcut. Doar 11% dintre cuplurile care au relaţii între 6 şi 15 ani sunt căsătorite. Abia în rândul cuplurilor care au relaţii de peste 20 de ani, procentul „căsătoriţilor” ajunge la 60%. Ciudat este că, în absenţa căsătoriei, partenerii nu preferă concubinajul, ci un soi de relaţie de la distanţă. De pildă, în rândul cuplurilor care au relaţii între 2 şi 5 ani, doar 4% sunt căsătoriţi, 38% nu sunt căsătoriţi, dar locuiesc împreună, iar 54% nu sunt căsătoriţi, dar nici nu locuiesc împreună.

Viaţa în roz.

Indiferent dacă şi-au oficiat sau nu relaţia, Studiul Soros arată că românii sunt foarte mulţumiţi de parteneri/partenere. Conform răspunsurilor, viaţa în cuplu în România pare a fi o bucăţică desprinsă din rai. Astfel, 94% dintre români susţin că se înţeleg bine sau foarte bine cu jumătatea, 90% spun că relaţia este plină de afecţiune, iar 87% îşi laudă jumătatea pentru implicarea în treburile casnice.
În privinţa sexului, 83% dintre români sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de relaţiile intime cu partenerul/partenera, iar 97% sunt siguri de fidelitatea jumătăţii.
Autorii studiului n-au găsit  probleme în viaţa cuplurilor. Astfel, la întrebarea „Câte certuri mai serioase aţi avut cu partenerul/partenera în ultimele două luni”, 69% dintre repondenţi au spus „niciuna”. Nici o întrebare care să cuprindă un interval mai mare de timp nu a scos la lumină cazuri grave. 74% la sută dintre repondenţi spun că niciodată în viaţa de cuplu nu li s-a întâmplat să aibă o ceartă atât de aprigă încât ei sau partenerele să arunce cu lucruri, să se pălmuiască sau să se lovească, iar 16% spun că se întâmplă foarte rar. În fine, când totuşi apar probleme în relaţie, românii sunt convinşi că acestea se datorează faptului că au o jumătate mai temperamentală: „e prea sensibil”, „se enervează uşor”, „ e prea critic” etc. Cazuri grave, cum ar fi „are o relaţie cu altcineva”, „consumă alcool sau droguri”, „a avut probleme cu legea”, au fost respinse de peste 85% dintre repondenţi. Mai mult, o bună parte dintre români sunt chiar autocritici, acceptând că problemele cu partenerul/partenera li se datorează în cea mai mare parte. De pildă, în cea mai delicată situaţie – „am probleme din cauza toanelor” – în 13% dintre cupluri partenerii cred că amândoi sunt de vină, în 21% din cazuri- repondentul dă vina doar pe toanele partenerei/partenerului, în 16% din cazuri – repondentul recunoaşte că toanele care tulbură liniştea îi aparţin, iar în 50% din cazuri partenerii spun că nici o toană nu le tulbură convieţuirea.

Oamenii fără copii nu au nici un rost.
Deşi se arată a fi conservatori în privinţa căsătoriei, românii nu resping din principiu ideea concubinajului. Astfel, 72% dintre români nu au nimic împotriva unui cuplu care trăieşte împreună fără a se căsători. Nici nu cred că oamenii căsătoriţi sunt mai fericiţi decât cei necăsătoriţi (49% sunt împotriva acestei cugetări faţă de 47% - care o susţin). Şi oricum, majoritatea (80%) respinge ideea că e mai bine să ai o căsătorie nereuşită decât să nu o ai deloc. Toleranţa la concubinaj se schimbă, însă, atunci când se pune şi problema copiilor. Astfel, deşi 57% dintre români consideră că un părinte singur poate creşte un copil la fel de bine ca un cuplu, 69% cred că oamenii care vor să aibă copii ar trebui să se căsătorească.
Pentru 99% dintre români, cea mai mare bucurie a vieţii este să-ţi vezi copiii crescând, iar 62% consideră că oamenii care nu au copii nu au nici un rost. Datele au fost furnizate de Fundaţia Soros şi fac parte din studiul „Viaţa de familie – 2008” care are la bază un sondaj de opinie reprezentativ la nivel naţional realizat in vara anului 2008.

Ovidiu Palcu – RoMedia

 Articol realizat utilizând  rezultatul sondajului Fundaţiei  Soros
 Foto: google