În cadrul Simpozionului Naţional „MONUMENTUL - Tradiţie şi Viitor”, ediţia a XII-a, desfăşurat la Muzeul Unirii din Iaşi, cu puţin timp în urmă, a avut loc lansarea cărţii istoricilor români din Atena şi Chişinău – dr. Florin Marinescu şi dr. Vlad Mischevca „Mitropolitul Grigore Irinupoleos (1764-1846). 

Studii și documente referitoare la egumenul grec al Goliei.” Iaşi: AXA, 2010 (132p. 16 pl. color). Lucrarea a fost prezentată de prof. univ. dr. Ştefan Sorin Gorovei.
Referindu-ne la raporturile bisericeşti greco-române pe parcursul secolelor trecute putem afirma că acestea au fost multilaterale şi considerabile, mai ales cu mănăstirile athonite. Şi, totuşi, istoria relaţiilor bisericilor ortodoxe surori nu este încă pe deplin cunoscută şi valorificată. Rămâne actuală ocrotirea şi restaurarea monumentelor istorice ale patrimoniului cultural comun. Cu atât mai tristă se prezintă situaţia când monumentele istorice, vestigiile trecutului sunt insuficient de bine cunoscute, puţin apreciate şi prost ocrotite, fapt confirmat şi de memoria despre vestitului mitropolit grec, care a fost Grigore Irinupoleos, de la naşterea cărui s-au împlinit recent 245 de ani. Viaţa şi activitatea acestei personalităţi marcante din prima jumătate a secolului al XIX-lea, rămâne încă insuficient cercetată – prima lucrare biografică fiind publicată, în limba greacă, la 1860, de către Sofokleos K. Ekonomu.
Primii istorici basarabeni care au abordat unele aspecte din viaţa cunoscutului mitropolit grec, legate de perioada când acesta a venit în contact direct cu ruşii la începutul secolului al XIX-lea au fost A.Stadniţchi şi I.N.Halippa, care au scris succinte sinteze despre Gr. Irinupoleos în timpul şederii sale în Basarabia.
De remarcat, că Arhiva Naţională a Republicii Moldova mai deţine încă valoroase documente inedite, ce reflectă activitatea mitropolitului în timpul războiului ruso-turc din 1806-1812 şi mai ales după anul revoluţionar 1821, când el s-a refugiat din Principatul Moldovei în Basarabia, ocupată în acea epocă de Imperiul Rusiei (1812-1918).
În 1996 a apărut volumul de comunicări al Congresului internaţional din 1993, de la Salonic, în cadrul căruia este prezentă şi comunicarea arhimandritului Efrem, egumenul mănăstirii Vatoped, care face referiri succinte la viaţa şi activitatea mitropolitului. În 2003, utilizând materialele de arhivă de la mănăstirea Vatoped, arhimandritul Dimitrie Stratis a publicat (la Sfântul Munte) o sumară schiţă biografică despre mitropolitul Irinupoleos, valorificând numeroase informaţii din corespondenţa acestuia, înserată într-o originală culegere de documente greceşti, depozitate la această mare mănăstire athonită.

„Publicând lucrarea aceasta - rod a unui deceniu de cercetări - am încercat să scoatem din „anonimat” o personalitate, încă puţin cunoscută, care aparţine unui trecut comun al României (inclusiv şi al Basarabiei) şi Sfântului Munte Athos. Demersul nostru se încadrează, astfel, în „reabilitarea” abordării „biografice” a procesului istoric şi a vieţii colective. Deoarece, o consecinţă a orientării istoriografiei marxiste, freudiene şi weberiene din secolul XX - a fost "respingerea „biografiei” din preocupările legitime ale cercetării „ştiinţifice” asupra societăţii – marginalizând-o drept o simplă formă literară, continuând fie tradiţia biografiei politice, fie a celei literare din secolele XVIII – XIX (Vezi: Biography in the Eighteenth Century, Ed., J.D.Browning. – New York, 1980)”, a spus dr., confer. cercetător Vlad MISCHEVCA (Chişinău).
Autorii s-au solidarizat în ceea ce priveşte importanţa unui studiu biografic cu prof. P.M. Kitromilides din Atena (fiind toţi trei colegi cu câțiva ani în urmă la KNE - Institutul de Cercetari Neoelene din Atena), care considera, pe buna dreptate, că:  .."materialul biografic, selecţia justă şi evaluarea informaţiilor poate transforma cu succes povestea unui destin individual într-o prismă prin care să se poată înţelege atât dinamica situaţiilor sociale, cât şi cea a fenomenelor cu caracter mai general". 
Lucrarea de faţă a urmărit să facă o trecere în revistă atât a vieţii, cât şi mai ales a activităţii multilaterale a unei figuri de excepţie printre călugării vatopedini, care au trăit şi murit pe pământ românesc– arhimandritul Grigorie Mitropolitul Irinupoleos (înmormântat la Chişinău).
„Demersul nostru s-a bazat în mod special pe materialele de arhivă româneşti, greceşti şi ruseşti, păstrate în Arhiva mănăstirii Vatoped şi Arhiva Naţională a Republicii Moldova din Chişinău. Aşteptăm publicarea la Sf. Munte Athos şi a versiunii în limba greacă a acestei monografii”, ne-a spus dr., confer. cercetător Vlad MISCHEVCA despre remarcabila lucrare.

Autorilor le sunt transmise sincere felicitări din partea Asociaţiei Moldo Elene Orfeu de la Atena, Asociaţiei Tinerilor Molodoveni de la Atena, precum şi din partea ziarului electronic românesc RoMedia.gr.
Corespondenţă pentru RoMedia.gr de la Chişinău.