stoenescu.tutuianu„…Consider că este necesar un Institut Cultural Român la Atena…”
La încheierea mandatului de ministru vă vom vedea, ca diplomat, în echipa unei ambasade?
Nu am renunțat la cariera de diplomat în care mă aflu din 2007. Și în calitate de ministru sunt diplomat, lucrez ca diplomat al statului român, însă dintr-o nouă poziție. Nu pot să știu ce va fi atunci. Eu acum încerc să îmi fac treaba cât mai bine în calitate de ministru delegat pentru relația cu românii de pretutindeni, să am o relație cât mai bună cu românii din străinătate, să câștig încrederea românilor de pretutindeni, cu credință, cu modestie pentru că și cuvântul ministru înseamnă că ești în serviciul cuiva. Eu sunt în serviciul românilor și asta este prioritatea mea.
 
Sunteți cel mai tânăr ministru, de până acum, al diasporei. Constituie vârsta un atu ori un minus în postul pe care îl dețineți?
Vârsta consider că este un atu, că îmi dă energie. Eu nu sunt o persoană nouă în ceea ce privește lucrul cu românii de pretutindeni. Am fost implicat în munca cu românii de pretutindeni  încă de pe vremea când eram student, aveam activități în sprijinul românilor din Basarabia și Bucovina, făceam lobby pentru români în statele Unite, deci activitatea mea în domeniul românilor de pretutindeni o întreprind deja de 16-17 ani. 
În calitate de diplomat din 2007 am apărat interesele României și ale românilor de pretutindeni și în calitate de director al Direcției Originari din România din cadrul Departamentului. Deci practic nu este vorba numai de tinerețe, dar și de experiență. 
 
Practic ați făcut trecerea la următoarea mea întrebare… Considerați că experiența dvs. din străinătate vă poate ajuta în a înțelege mai bine problematica diasporei, în a-i rezolva problemele și a fi un ministru mai aproape de românii din străinătate?
Eu nu sunt un ministru care a trăit numai în România. Sunt un ministru care a trăit în sânul diasporei. Am trăit în Statele Unite, în Marea Britanie, în Spania și în Orientul Mijlociu – în sânul diasporei. Această oportunitate mi-a dat posibilitatea să cunosc mai bine problemele românilor din străinătate, să intru direct în contact cu mediul asociativ românesc atât în calitate de simplu român în străinătate, în calitate de student, dar și de diplomat al statului român în străinătate. Consider că acest lucru este un atu în noua mea funcție în Guvernul României.
 
Congresul Românilor de Pretutindeni este în proces de organizare, prima ediție urmând a avea loc în timpul mandatului dvs. de ministru al diasporei. Ce considerați că va aduce nou acest congres?
Eu consider că legea care stipulează organizarea unui Congres al Românilor de Pretutindeni, care există deja din anul 2007, este o lege bună, necesară și aștept cu interes convocarea din partea comisiilor reunite ale Camerei Deputaților și Senatului. De îndată ce vom avea această convocare a congresului noi vom sprijini Parlamentul României (care convoacă practic acest congres) cu tot ce este necesar în conformitate cu legea română.
 
Va aduce ceva nou acest congres în relația cu diaspora față de anii anteriori?
Nu pot să mă antepronunț. Propun să așteptăm și să vedem. Practic decizia parlamentului de a convoca acest congres are o bază și să sperăm că se vor întâmpla lucruri pozitive în urma organizării acestuia.
 
Ținând cont de faptul că una dintre condițiile reprezentanților diasporei care vor ajunge la Congres este să nu fie membru al vreunui partid politic, credeți că veți reuși să țineți întâlnirile de la București departe de politică ori aceasta constituie o nouă ocazie de campanie a celor implicați?
Consider că această întrebare trebuie adresată celor care organizează și convoacă acest congres. Deci, nu cred că sunt în măsură să mă pronunț în această chestiune. Pot să spun doar că îmi exprim speranța ca participanții la acest congres să fie reprezentanții reali și lideri ai comunităților din care provin și să aducă o contribuție benefică pentru românii din afara granițelor.
 
În prima sesiune de finanțare din 2015 au fost aprobate 43 de proiecte venite din România în detrimentul unor organizații din diasporă. Considerați logic acest lucru?
Eu consider că românii trebuie sprijiniți oriunde s-ar afla. Nu consider că trebuie să ne concentrăm pe o locație geografică numai. Cu toate acestea, consider că organizațiile din afara României trebuie să aibă prioritate. Este foarte important ca românii care se află în afara granițelor, în diferite țări, să primească sprijinul nostru iar unele organizații care desfășoară anumite evenimente cu implicații directe sau indirecte pentru românii din afara țării dar organizează practic aceste activități în România trebuie și ele să primească un anumit sprijin, însă prioritate au organizațiile românești din străinătate fără doar și poate.
 
Cine verifică implementarea proiectelor finanțate, dar și rezultatele prezentate de unele asociații care, de foarte multe ori, sunt „prea frumoase pentru a fi și adevărate”?
Este o întrebare normală și dorim să răspundem prin transparență acestei întrebări. Dacă ați văzut noul ghid de finanțare acesta vine să răspundă exact acestei întrebări. Conform noului ghid de finanțare am transparentizat relația dintre departament și beneficiar astfel încât beneficiarul să aibă o relație directă cu responsabilul de proiect, să fie posibil ca responsabilul de proiect și echipa departamentului să verifice proiectele la fața locului poate chiar cu sprijinul misiunilor noastre diplomatice. Și pentru că ați menționat finanțarea proiectelor și sesiunea de finanțare vreau aici să subliniez faptul că am avut și câteva noutăți în acest an, respectiv la data de 31 decembrie 2015 am publicat cât se poate de transparent toate proiectele finanțate de departamentul nostru, sumele și organizațiile. Acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată și demonstrează că noul guvern dorește o transparentizare a relației cu cetățeanul. Eu ca ministru delegat mi-am asumat acest lucru și vreau să nu existe dubii deoarece este clar că proiectele care au fost finanțate sunt proiecte care au meritat să fie finanțate.
 
Există voci în comunitatea românească din Atena care afirmă că finanțările DPRRP sunt: „bani acordați pentru menținerea legăturii cu electoratul român din străinătate”. Ce le-ați răspunde?
Complet fals! Legătura noastră cu comunitatea românească nu are vreo relevanță politică. Proiectele noastre care se vor afla spre analiza comisiei nu vor avea nicio influență politică. Eu ca ministru nu mă implic în această decizie, avem o comisie care ia decizii și care nu are nicio legătură cu mediul politic. Eu ca ministru delegat nu sunt implicat politic, sunt membru al unui guvern tehnocrat și vă asigur că factorul politic nu va avea absolut nicio influență asupra deciziei de finanțare a vreunui proiect.
 
După înființarea Lectoratului de Limbă Română în Grecia, nu credeți că a venit momentul să se pună pe tapet problema înființării Institutului Cultural Român Atena? Cu ce poate ajuta departamentul în acest sens?
Eu consider că este foarte important după ce am instituit lectoratul de la Komotini să continuăm aceste demersuri pentru instituirea unui lectorat de limba română și la Atena  la Universitatea Națională Kapodistria și, în acest sens, am avut discuții directe cu rectorul universității. În același timp, având în vedere legăturile istorice dintre țările noastre mi se pare normal ca un Institut Cultural Român să funcționeze la Atena, însă nu este decizia mea, este decizia ICR și a instituțiilor care îl patronează. Da, consider că este necesar un Institut Cultural Român la Atena, nu numai pentru comunitatea românească din Grecia, dar mai ales pentru publicul elen care trebuie să cunoască mai mult despre cultura română și despre ceea ce se întâmplă în România.
 
Considerați presa ca fiind un element important în diasporă?
Consider că este un element esențial. Presa de limbă română, pe lângă rolul de informare pe lângă comunitățile românești din diaspora, face o misiune de educație, fapt care este foarte important, în special pentru tinerii care doresc să își păstreze limba și cultura românească. Presa aduce un aport esențial în acest sens și vă mulțumesc pentru ceea ce faceți.
 
După întâlnirea cu președinții asociațiilor românești, dar și cu alți membri din comunitatea românească din Grecia vă rog să-mi împărtășiți impresiile dvs.
Am mai venit în Grecia în nenumărate rânduri și de fiecare dată vin cu mare plăcere. M-am reîntâlnit cu comunitatea românească din Grecia și m-am bucurat să văd că s-a consolidat. Față de anul 2009 când aveam 100 de elevi la Asociația Ștefan Cel Mare, acum avem mai multe asociații la care cursanți sunt mai multe sute de elevi care învață limba română. Comunitatea a crescut, s-a dezvoltat, s-a consolidat ca și comunitate în Grecia și îmi doresc să văd mai multe clase de limbă română, mai multă activități culturale românești în Grecia. Practic, să luăm exemplu de la Comunitatea Elenă din afara Greciei a cărei membri sunt foarte uniți și sunt un exemplu strălucit pentru noi cum ar trebui să fim ca și comunitate într-o țară străină.
 
Vă mulțumim și vă urăm mult succes în ceea ce întreprindeți.
Și eu vă mulțumesc.
 
Ana Țuțuianu - Ziarul Online Românesc din Grecia, Romedia.gr