zvetlana.preoteasaInterviu, în exclusivitate pentru Romedia.gr, cu Zvetlana Preoteasa, directorul general al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
 
Vedem, în ultima perioadă, o activitate bogată a Institutului  pe care îl conduceți. Care este însă obiectivul principal al activității acestui institut?

Z.P. Avem mai multe obiective: în primul rând păstrarea culturii, tradiției, identității naționale printre românii care nu se mai află în granițele țării, dar mai ales păstrarea și promovarea limbii române. S-au deschis foarte multe școli de limbă, cultură și civilizație românească în diaspora română, iar pe noi ne interesează foarte mult modul în care se predă limba în aceste școli, modul în care interacționează profesorii de la aceste școli cu părinții, modul în care învață copiii noștri să fie și să rămână români.

Printre activitățile dvs. s-a numărat și pregătirea învățătorilor și profesorilor de limbă română care predau copiilor români în diasporă. Intenționați să efectuați un program de pregătire și pentru profesorii / învățătorii români din Atena?

Z.P. Sigur că da, asta am discutat și în întâlnirea de la Ambasadă cu asociațiile românești care a avut loc la sediul insituției diplomatice în prezența domnului ambasador Lucian Fătu, și, i-am anunțat pe colegii de aici că în primăvara anulu viitor intenționăm să deschidem această etapă de pregătire profesională și formare a profesorilor. Această etapă va fi împărțită în două: în prima parte se vor face cursurile de perfecționare cu profesorii, iar în a doua parte se vor face lectoratele cu părinții, pentru că doi factori contribuie la educarea unui copil - profesorul dar și părintele, și atunci ambii trebuie pregătiți și perfecționați.

O mare problemă a părinților constă în faptul că școlarii noștri nu pot beneficia, la finele cursurilor anuale, de diplome de studiu din partea unui institut românesc, aceștia primind diplomele asociațiilor. Este posibilă realizarea de colaborări între micuțele școli de limbă română din străinătate care, cu străduință predau limba maternă noii generații  în vederea dobândirii unor diplome de competență lingvistică în limba maternă?

Z.P. Da, este o problemă asta! Sunt convinsă că Ministerul Educației are în vedere așa ceva. Totul este ca aceste școli să se afilieze unui centru lingvistic și atunci prin colaborarea între școli și centrul lingvistic acreditat de Ministerul Educației s-ar putea ajunge ca acești copii să primească certificatul lingvistic în urma unui examen. Aceasta este o problemă care trebuie să se rezolve de către Asociații cu Ministerul Educației și sunt convinsă că Ministerul va face tot ce e posibil pentru a sprijini școlile românești din diasporă oriunde s-ar afla ele.

În acest an veți edita manuale speciale de geografie și istorie pentru copiii din diasporă. Ce noutăți aduc aceste manuale și când vor ajunge pe băncuțele învățăceilor?

Z.P. Am scos prima serie de manual, din păcate într-un număr foarte mic pentru că acestea au fost posibilitățile financiare ale institutului și anume manualul de limbă și literatură română, manualul de tradiții și obiceiuri și manualul de spiritualitate. în această toamnă vom reedita aceste manuale plus manualul de geografie, urmând ca la anul manualul de istorie să fie și el gata și să poate fi trimis școlilor din străinătate. Toate aceste manuale au fost concepute de autori exact pentru necesitățile copiilor din diasporă. Trebuie să luăm în considerare faptul că elevii acestor școli vin la finalul săptămânii ori la finalul programului normal de școală câte 1-2 ore zilnic. Deci este un număr mult mai mic de ore decât fac ceilalți în învățământul românesc de aceea manualele folosite în România sunt foarte grele pentru copiii de aici și de aceea ele trebuie adaptate. Este foarte important ca prin aceste manuale să li se dea copiilor noțiunile de bază dar acestea să poată să fie predate într-un număr restrâns de ore și în același timp să li se prezinte într-un mod foarte atractiv.  Fiecare manual trebuie să sprijine dezvoltarea vocabularului în limba română. Copiii vin în aceste școli pentru că doresc să învețe limba și nu din obligație și atunci modul de predare al limbii române trebuie să fie pe cât se poate de atractiv. Știm foarte bine că dacă, la o anumită vârstă, copilului nu îi place ceea ce face atunci refuză să învețe și părintele degeaba îl aduce la cursuri. Și asta încercăm noi să facem, să îl ajutăm să frecventeze cu drag aceste școli.

Asta încearcă să facă și Asociația Femeilor Românce din Grecia prin realizarea Bibliotecii de la Atena proiect pe care știu că l-ați sprijinit. Ce părere aveți despre biblioteca asociației și spațiul nou în care sunt găzduite sute de cărți dar în care a fost amenajată și o sală ultramodernă de curs în care zeci de copii vor învăța limba română?

Z.P. Este extraordinar ce se întâmplă aici la această asociație, unde există un colectiv nemaipomenit cu profesori pregătiți dar și dedicați, oameni care își rup din puținul timp liber pentru a lucra voluntar în această școală. Este extraordinar pentru că este o clădire superbă, sălile de clasă sunt ultramoderne, copiii au absolut toate condițiile și, mai mult decât atât, nu îți dă senzația că ești într-o școală, dar că ești într-un loc foarte intim pe care îl poți numi a doua casă. Și de aceea cred că elevii de aici vin cu foarte mare plăcere. Cum să nu mă bucure că se deschide o bibliotecă în Atena când unul dintre obiectivele noastre este de sprijinire a bibliotecilor românești de peste tot? Am contribuit la această bibliotecă și cu o serie de cărți aduse, în timp aici, și trebuie să spun că o parte dintre volume au fost donate de copii din județul Ialomița unde am avut un parteneriat cu o asociație sportivă care a făcut o serie de evenimente de colectare de carte pentru copiii români din Grecia ceea ce este extraordinar. Asta înseamnă că legătura este strânsă între copiii din școlile de acasă și cei din străinătate. Aici trebuie să subliniez că Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni a semnat în această toamnă cu Ministerul Educației un proiect prin care Inspectoratele Școlare vor aduna cărți care vor fi donate copiilor și școlilor românești din străinătate. La Institut noi le vom selecta pentru a transmite copiilor în străinătate exact cărțile de care au nevoie în funcție de vârstele școlare. Probabil că începând cu lunile ianuarie - februarie vom începe să le transmitem școlilor românești de peste hotare.

Ați efectuat o vizită la Penitenciarul de Femei din Thiva, unde ați întâlnit 14 deținute din România. Asociația Femeilor Românce din Grecia a donat haine și alte bunuri de consum deținutelor. Care sunt problemele cu care se confruntă femeile și cu ce le poate ajuta concret insituția pe care o conduceți?

Z.P. Este un subiect extem de dureros. Nu este ușor pentru nimeni să își piardă libertatea și să fie departe de țară și cred că nu este bine să judecăm pe nimeni. Nu știm, într-un moment greu din viață ce ajunge să facă fiecare, gândind că acea cale este singura pentru a ieși dintr-o situație, numai că încălcarea legii oriunde in lumea asta duce la consecințe exrem de grave. Este a doua oară când merg la Thiva, dar prima oară când am reușit să stau de vorbă cu deținutele. Vreau să vă spun că acesta este primul penitenciar pe care l-am vizitat în viața mea. Noi avem un parteneriat cu Agenția Națională a Penitenciarelor din România tocmai pentru că noi suntem un institut al tuturor românilor,de peste tot, dar și pentru cei care sunt închiși în penitenciarele din străinătate. Și ei sunt ai noștri. Prima oară când am fost la Thiva am dus prima donație de carte deoarece am efectuat parteneriate prin care să deschidem secții de limbă română în bibliotecile din penitenciarele europene. Vom merge în Spania și Italia, nu numai în Grecia. Acești oameni au nevoie să citească  în limba română, să călătorească în universul respectiv, în afară de faptul că învață lucruri bune. Și de ce nu, poate cărțile vor ajuta persoana închisă acolo să treacă peste acest moment extrem de greu din viața ei și chiar să sprijine o reconversie profesională sau  să încerce să descopere ce i-ar place să facă și să devină un cetățean european model oriunde s-ar afla.

Ieri, ați avut o întâlnire cu asociațiile românești din Atena, dar ați venit la noi de mai multe ori. Ce impresii aveti după discuțiile cu reprezentanții asociațiilor din Attica ce au avut loc la sediul Ambasadei în prezența ambasadorului României?

Z.P.  Impresia mi-am format-o după desele vizite aici în Grecia. Vreau să vă spun ce le-am spus și lor: stimați colegi, peste tot unde merg vă dau exemplu. Asociațiile românești din Atena pentru noi sunt un etalon. Sunt oameni care au reușit să aducă la școlile lor zeci, sute de copii, oameni care au reușit să îi facă pe acești copii să învețe limba română. Aici se fac lucruri fantastice și pe care trebuie să le știe toată lumea. Să știți că ceea ce faceți dvs în Grecia este extrem de important pentru că aici condițiile nu sunt aceleași ca în Spania și Italia. Aici termenul minoritate este unul tabu, cu toate acestea, așa cum am spus peste tot unde am mers,  autoritățile locale din Grecia sprijină românii și îi respect, ceea ce înseamnă că dumneavoastră purtați cu mândrie culorile naționale în suflet. Rar se întâmplă un primar cum este cel din Aspropyrgos să vină la serbările copiilor și să ajute la rezolvarea problemelor asociațiilor. Peste tot în lume noi ne facem imaginea pe care ne-o dorim. Dacă vrem să fim un exemplu pozitiv pentru cei din jur, așa ne vor vedea. Dacă vrem să le arătăm partea urâtă care există în fiecare dintre noi, atunci ceilalți așa ne vor vedea. Totul depinde de noi. Noi suntem cei care ne creăm imaginea.

Profit de ocazia acestui interviu să vă felicit pentru publicarea cărții „Frunza de Acacia”, un volum apreciat de românii din Atena care au reușit să-l achiziționeze. Pe când lansarea la Atena?

Z.P.Îmi doresc foarte mult să lansez cartea la Atena pentru că ea este foarte mult legată de o parte din istoria Greciei, personajul principal fiind un grec care este un personaj real ce a trăit în Sulina unde poate fi văzut și mormântul acestuia - Gheorghios Kontogouris. Îmi doresc foarte mult să lansez această carte și cred că acest lucru va avea loc la anul în primăvară.

Vreau să încheiem printr-un mesaj pe care îl adresați românilor din Grecia cu ocazia Zilei Naționale a României.

Z.P. Tot ceea ce îmi doresc mie și familiei mele vă doresc dvs. tuturor. Vă doresc să știți că oricând sunteți primiți acasă. Cred că niciodată nu ați ieșit din sufletul nostru, sunteți parte integrantă a poporului român, suntem mândri de voi, iar celor din penitenciare vreau să le spun că chiar dacă sunteți acolo noi vă iubim.

Vă mulțumim și vă urăm mult succes.
Z.P. Și eu vă mulțumesc. 
Ana Țuțuianu - Ziarul Online Românesc din Grecia, Romedia.gr
 
PS - Acesta a fost ultimul interviu al directoarei pentru presa românească din Grecia. Începând din această seară, Zvetlana Preoteasa nu mai este directorul Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, după acum anunță într-un comunicat.