viorel badeaInterviu, în exclusivitate cu senatorul Viorel Badea, copreședinte PNL Diaspora.
 
Vă aflați, din nou la Atena, într-o vizită mixtă și în acest context, vă rog să îmi spuneți care a fost principalul obiectiv al vizitei dvs.
Am fost ales de români să fiu alături de aceștia când au nevoie de mine. Acesta este principalul meu impuls când merg să îi întâlnesc în diasporă. Orice vizită pe care o fac în diasporă mă „îmbogățește” și îmi creează teme de lucru și direcții de acțiune. La ultima mea vizită am întâlnit o anumită situație, acum când mă întorc după o perioadă de peste un an observ un alt tip de probleme pe care le au românii, mai ales datorită faptului că Grecia este o țară în continuă transformare. Românii sunt afectați de toate aceste transformări și bineînțeles datoria mea este să ascult problemele pe care ulterior să încerc să le rezolv când ajung la București.
 
 
Ce probleme dintre cele auzite în această seară v-au impresionat, dar v-au și surprins în același timp?
Importante sunt problemele care le au oamenii de aici ca persoane fizice. O relație cu un angajator din Grecia, modul în care interacționează cu colegii noștri care lucrează în ambasade, modul în care încearcă să înțeleagă politica din România și modul în care se raportează la politica din România. Interesul pe care românii din Grecia îl au referitor la implicarea în viața politică a țării în care trăiesc. Acestea sunt câteva dintre chestiunile pe care le-am discutat astăzi cu românii din Atena. Noi le-am cerut să comunice cu noi parlamentarii de diasporă și să se implice în luarea deciziilor politice din România atât prin depunerea de candidaturi, dar și prin implicarea lor în viața politică din Grecia. Data viitoare, când voi reveni la Atena, îmi doresc să am întâlniri cu reprezentanți ai Primăriei Atenei și alte instituții ori oameni politici din Grecia. Trebuie să creștem nivelul implicării noastre alături de comunitatea românească de aici, pentru că românii din Grecia nu au fost o comunitate prea solicitantă pentru București care privește către comunitățile mari, comunitate mare = probleme mari și invers.
 
 
Cum pot dovedi românii din Grecia că formează o comunitate puternică?
Prin competiție calitativă. Printr-o competiție calitativă între asociații unde nu trebuie să existe ură și dezbinare, ci implicare masivă a asociațiilor. Probabil că și în Grecia există asociații doar cu numele fără a fi prezente printre oameni. O asociație își trage forța și reprezentativitatea din legătura cu oamenii. Când nu ești prezent printre oameni și nu îi reprezinți, atunci nu ai sens ca organizație. De aceea îi rog pe reprezentanții asociațiilor să se orienteze mai cu seamă către proiectele educaționale și mai apoi culturale, spre programele care privesc limba română și apoi identitatea națională.
 
 
Printre problemele românilor din afară se află și această participare / selectare a reprezentanților românilor pentru Congresul Românilor de Pretutindeni proiect care a ajuns pe ultima sută de metri. Cum vedeți per ansamblu acest congres?
Noi am încercat să ne implicăm ca și Comisie Parlamentară în identificarea unei metodologii transparente în ceea ce privește selectarea celor care vor veni și vor participa la acest congres. Participanții trebuie să aibă un mandat ferm și democratic din partea celor pe care îi reprezintă. Noi am solicitat să se aleagă prin vot democratic acești reprezentanți pentru a avea legitimitate când participă. Guvernul nu a ținut cont de propunerile noastre și a venit cu o propunere haotică și nereprezentativă de selectare a participanților în baza a 500 de semnături unice. Nu s-a stabilit clar câți reprezentanți vor fi și de unde vor veni. Nu este o chestiune corectă de organizare congresului și îi suspectez de intenția de a da o anumită tentă politică acestui congres. Dacă nu se păstrează o manieră transparentă de selectare a celor ce vor participa la congres noi vom considera acest congres ilegitim. Și nu de către noi care suntem în opoziție, dar el va fi considerat ilegitim de către românii din diasporă care se vor ridica să spună că la Congres vorbește, în numele lor, un om care nu a fost mandatat de aceștia.
 
 
Va reuși acest congres să convingă că aceste întâlniri sunt constructive, aduc rezultate și nu se vor întâlni doar să se cunoască la o cafea?
Asta s-a întâmplat de fiecare dată până acum, chiar dacă par dur, întâlnirile de până acum ale diasporei au semănat cu terapie de grup. Ne-am adunat, ne-am întâlnit, ne-am plâns unii la alții, seara am ieșit la o bere și apoi nu s-a mai întâmplat nimic. Un asemenea congres trebuie să aibă un secretariat, o foaie de parcurs cu termene de soluționare a problemelor puse în discuție, o ordine de zi. Eu am depus un proiect legislativ prin care solicit crearea unor comitete ale românilor din diasporă la nivelul fiecărei circumscripții consulare să își formeze un comitet constituit în urma unor alegeri format din 10 membri – apolitici - plus consulul care să se poată reuni în ședințe periodice și care să stabilească exact problemele românilor din zona respectivă pentru că pe fiecare zonă există anumite probleme care chiar dacă sunt asemănătoare nu sunt identice. Ele pot constitui partener de dialog cu autoritatea locală, cu Bucureștiul și să reprezinte interesele comunității românilor din zonă care la urmă îi votează. Atunci va exista o autonomie față de București. Problema noastră este că nu există o continuitate a proiectelor. Nu văd de ce să nu continuăm proiectele bune indiferent ce partid le-a propus!? Indiferent cine vine la Guvernare ar trebui să continue proiectele care sunt bune. Acest comitet trebuie să genereze un buget care va fi aprobat pentru rezolvarea problemelor din comunitatea lor. Atunci va exista o colaborare strictă cu acel comitet și nu vor mai exista oameni care să spună că ei vorbesc în numele oamenilor. Atunci vor vorbi cei aleși, cei care muncesc și se implică și care sunt votați. Mai mult, cei care vor dori să candideze la Parlamentul României vor trebuie să se adreseze acestui comitet și să expună obiectivele din programul propriu. Aceștia vor avea o opinie pentru un vot consultativ. Membrii acestui comitet trebuie să fie oameni care nu fac politică pentru că nu trebuie să politizăm diaspora lucru pe care îl susțin clar.

Sunteți unul dintre oameni care ați contribuit la proiectul înființării DPRRP. Considerați că în contextul actual este nevoie de un minister al diasporei?
Clar este nevoie de un minister. În afara României practic trăiește încă o Românie activă, vie și disciplinată. Cel mai important investitor al României sunt românii de pretutindeni. Nu este normal ca tu să introduci în România miliarde de euro anual și să nu ai avantaje că faci acel lucru. Dacă o companie mare ar veni mâine să deschidă în Transilvania ori în altă parte o fabrică ar avea niște facilități și negociază cu statul român de la egal la egal pe când diaspora nu este pe picior de egalitate. Mulți susțin că trimit bani la familie. Fals. Acei bani, ani de-a rândul, au contribuit la echilibrarea deficitului de cont curent al României. Românii care dacă ar fi rămas în țară ar fi îngroșat rândurile șomerilor trăiesc acum în afara României și trimit bani acelor care trăiesc în țară. Trebuie să ținem cont de aceste chestiuni care sunt extrem de serioase. O chestiune importantă este că acest minister trebuie să aibă și rolul de minister al reintegrării. Sunt oameni care vor să se reintegreze în România și atunci acel minister trebuie să facă în așa fel încât să pregătească un context favorabil întoarcerii lor cum ar fi pentru reintegrarea în școli ori transferul afacerilor în România. Să nu uităm că cel mai important val imigraționist din Europa este cel al românilor.
 
 
Se pregătește un proiect de lege pentru a stopa traseismul politic. Îl veți vota?
Mie mi se pare nefiresc ca atunci când nu îți găsești locul întru-un partid să mergi în altul (păstrând locul de parlamentar). Nu îți convine? Atunci lași postul de parlamentar și pleci în alt partid și revii în viața politică. Cel mai corect ar fi ca atunci când ai câștigat acel post printr-un vot pe lista unui partid să lași și postul când părăsești partidul.
 
 
Cum ați văzut românii din Atena de această dată?
Mă bucur că au fost prezenți mulți români la această întâlnire fapt care pentru mine a venit ca o încurajare a activității noastre. Sper ca data viitoare să fie mai mulți,. Peste tot se manifestă o gravă criză de încredere atât între politicieni, cât și între noi. Dacă noi vom reuși să îi convingem pe românii din afară că lucrăm în interesul lor eu cred că oamenii vor veni către noi, dacă nu se vor dispersa și mai mult.
 
Ana Țuțuianu - Ziarul Online Românesc din Grecia, Romedia.gr