apa-ujrpÎn ziua constituirii la Viena a Uniunii Jurnaliștilor Români de Pretutindeni, în prezența autorităților guvernamentale, prezidențiale și Ambasadei României în Austria, a avut loc și o vizită la Agenția de presă austriacă APA – zona zero a mass-mediei din țara lui Mozart.
Întâlnirea cu jurnaliștii austrieci la sediul Agenției de presă austriece APA a fost mediată de Laura Hant, președintele Asociației Culturale ”Mihai Eminescu” prin intermediul d-lui Simion Giurcă, directorul ANT Viena, un adevărat diplomat român aflat la post în slujba și interesul României.
Sediul Agenției de presă austriace APA este impozant și modern, utilat cu toate facilitățile tehnice necesare jurnalistului. A fost o onoare și o recunoaștere a nou înființatei Uniuni a Jurnaliștilor Români de Pretutindeni primirea în epicentrul presei austriece: Agenția de presă austriacă APA. Aici ne-a întâmpinat cu o deosebită amabilitate șeful secției de știri economice, pe toți jurnaliștii români veniți din cele 11 țări la Viena, în sala de conferințe a agenției.
Întrebările iscoditoare ale jurnaliștilor români au primit răspunsuri prompte și pertinente din partea conducerii APA. În primul rând, Agenția de presă austriacă APA are o istorie de peste o sută de ani. Inițial a luat ființă ca un birou telegrafic de știri, cu corespondenți, în a doua jumătate a secolului XIX, ca o intreprindere sub patronajul statului. Pe la 1860 în urma transmiterii unei știri false că armata austriacă a câștigat o bătălie în război, deși pierduse, împăratul Franz Josef a desființat-o, ca pedeapsă. Abia în 1922 se înființează o nouă agenție austriacă de știri, inițiativă privată, cu numele ANA, care se impune pe piața media europeană până în 1938, când a fost naționalizată în urma Anschluss-ului, devenind o sucursală a agenției de presă naziste din Germania, cu numele de „Deutschen Nachrichten Büro“ (DNB). După război, în 1945, trupele americane de ocupație au permis înființarea agenției APA, ca organ de presă controlat de stat și de trupele americane, aflată sub coordonarea cunoscutei agenții Reuters. APA lucra sub bagheta profesională a celebrului editor Alfred Geiringer. După 1955, când Austria scapă de ocupația militară, Agenția de presă APA devine cel mai important furnizor de știri din Austria și din lume.UJRP-APA
În anii 60/70, Agenția de presă austriacă APA devine un consorțiu privat, o federație a tuturor publicațiilor și agențiilor de presă din Austria. Astăzi, Agenția de presă austriacă APA este cea mai importantă și unică din Austria și printre primele zece agenții din lume care oferă știri în flux continuu. 
APA luptă cu concurența în Austria, pur și simplu cumpărând-o.
Primirea la sediul APA a jurnaliștilor români din UJRP a reprezentat o confirmare și o recunoaștere a valorii noilor colegi, în ierarhia mediei europene și mondiale, precum și o încurajare profesională în noul demers asociativ și profesional.
Am aflat în discuțiile de la APA și lucruri din bucătăria internă a unei mari agenții de presă europene. La agenția austriacă lucrează circa 180 de jurnaliști care produc circa 300/400 de știri originale pe zi. Salariul jurnaliștilor e cel mediu din Austria.
Originalitatea și calitatea știrilor sunt verificate de șefii de secție, dar responsabilitatea acurateții și veridicității știrii o are redactorul care a scris-o și care răspunde dacă a greșit în fața colegilor.
La APA nu exisă cenzură, dar fiecare redactor încearcă să filtreze știrile printr-o auto-cenzură profesională, să verifice informația din cel puțin trei surse. Dacă nu are surse suficiente pentru o știre completă, atunci redactorul spune că informația nu se confirmă sau e scrisă, déjà cunoscută și pentru noi, ”pe surse”.
Faptul că în Austria nu există concurență, deoarece nu există mai multe agenții de presă ca la noi: Agerpres, Mediafax sau Rador, Agenția de presă austriacă APA controlează piața știrilor și informațiilor. APA e furnizorul principal de știri pentru toate ziarele, televiziunile și radiourile din Austria. Dar, în același timp APA mai preia câteodată și știri din presa austriacă, cu menționarea sursei.
UJRP-Viena2015Cifra de afaceri a agenției austriece se ridică anual la 70 milioane de euro, fapt pentru care își permite să nu apeleze la avocați când diverse site-uri sau ziare austriece le preiau știrile sau pozele fără să menționeze sursa: APA.
Agenția are o politică interesantă: când softul descoperă știri copiate de alte site-uri sau ziare, conducerea APA le trimite factura cu costurile. Unii ”se simt” și plătesc, alții în schimb nu, dar niciodată APA nu-i dă în judecată. E o practică care nu se găsește în România, unde procesele de presă pentru copyright au umplut sălile tribunalelor.
E interesant, de amintit și despre spiritul lucrului în echipă de la APA. Aici nu există birouri separate, ca să se ascundă șefii de subalterni și invers. Toti jurnalistii Agentiei Austriece de Presa lucrează într-o încăpere uriașă de peste 1500 mp, unde sunt amplasate cele peste 180 de birouri, iar în centrul sălii se află o masă rotundă unde se fac ședințele de redacție pe secțiuni, totul la vedere într-o transparență totală.
Toată lumea lucrează în liniște și vorbește în șoaptă, totul la vedere. Nu există la APA, ca în multe redacții din România, politica ușilor închise, unde se pun la cale articole împreună cu politicienii în birouri securizate și păzite de secretare și bodyguarzi. O lecție a transparenței și profesionalismului pe care membrii UJRP au învăța-o de la colegii austrieci și vor să o aplice în presa românească din Diaspora și din Țară.
Un material realizat de Ionuț Țene pentru Jurnalul Românesc Austria http://www.jurnalulromanesc.at