Tipărire
angel.talvar.vranceaInterviu cu ministrul delegat pentru relația cu românii de pretutindeni, Angel Tîlvăr.

Înaintea dvs. au existat alți doi miniștri care nu au avut un obiectiv concret de activitate dat fiind că încă nu există un minister al diasporei. Pe de altă parte există și DPRRP care este teoretic subordonat MAE. În aceste condiții, vă rog să ne lămuriți care este rolul dvs. în raport cu existența DPRRP și a șefului acestuia.

 

În ceea ce privește existența unui portofoliu de ministru delegat al românilor de pretutindeni, acesta este expresia politică a statului român care a dorit sa dea greutate unui domeniu care se află în atenția sa, iar faptul ca departamentul se află sub coordonarea mea cred că este o zonă pe care o putem acoperi din punct de vedere al interesului statului pentru păstrarea identității românești. Pe de altă parte pentru  corectitudinea față de dumneavoastră și pentru buna informare a cititorilor (și ascultătorilor) vreau să vă spun că sunt și alte instituții ale statului român care au ca obiect de activitate păstrarea legăturilor cu românii din afara hotarelor țării și aici îmi permiteți să menționez Institutul Cultural Român, Ministerul Culturii și Educației care prin Institutul Limbii Române desfășoară activități care sunt binevenite în ceea ce privește păstrarea identității românești sub aspectul limbii române. Deci, menirea mea, a DPRRP și respectiv a MAE, în calitate de membru al Guvernului este să am acces rapid și imediat la decizii vis-a-vis de problemele care apar în ceea ce privește executivul. În același timp, coordonând acest departament am ocazia să dau socoteală cabinetului și Parlamentului pentru obiectul pe care noi îl reglementam și îl administram.

Se tot discută despre Congresul Românilor de Pretutindeni. Ținând cont că în ultimii ani se organizează două întruniri, respectiv Forumul Românilor de Pretutindeni și Diaspora Estival, care este diferența între acest congres și cele anterioare în condițiile în care  întâlnirile de până acum organizate sub denumirile anterior menționate nu s-au materializat în nimic?

Cred că orice formă de dezbatere în ceea ce privește provocările și temele pe care le au românii din afara hotarelor țării este binevenită.  Materializarea poate fi implicită prin însăși desfășurarea unor astfel de întâlniri care nu sunt numai întrunirile noastre, de cele mai multe ori ele reprezentând posibilitatea să se schimbe idei și de a se crea legături care să permită o comunicare mai bună. În ceea ce privește Congresul Diasporei acesta reprezintă în primul rând o obligație care decurge din Legea nr 299. Deci nu putem discuta despre eventualitatea de a nu organiza acest congres. Dacă ne place să respectăm legea atunci acest congres trebuie organizat.
Avantajul unui congres al diasporei este că el se va organiza sub cupola Parlamentului României, iar în Parlament sunt reprezentați toți românii care trăiesc în afara hotarelor țării. Rezultatul acestui congres va fi un instrument de lucru care se va concretiza fie într-un consiliu, fie într-o altă formă pe care congresul o va decide și care va fi o interfață între românii din afara țării și instituțiile statului român. Pot să vă spun încă de la început că acesta va fi un demers care va stârni maniere diferite de abordare, poziționări diferite, controverse și foarte multe dialoguri dar, în opinia mea, de foarte multe ori dialogul de pe poziții diferite este util atunci când se urmărește găsirea unor soluții care să servească scopului comun. Eu voi face tot ce ține de persoana mea ca să se organizeze acest congres. Suntem la momentul la care aștept de la Comisiile de Specialitate din Parlament normele metodologice de delegare la acest congres.
Așa cum am stabilit împreună la discuția la care ați participat și dumneavoastră, felul în care românii își vor delega reprezentanții la acest congres a stârnit și stârnește dezbateri. Eu am găsit de cuviință să apelez la reprezentanții din Parlamentul României ai românilor din străinătate, și anume, la parlamentarii din Comisia de Specialitate care, dat fiind faptul că sunt în dialog permanent cu comunitățile de români de peste hotare, ar putea să găsească cele mai bune metode, cele mai bune variante. Personal sunt de părere că poate fi aplicată oricare din metode cu condiția să ducă la buna desfășurare a acestui congres pe care mi-l doresc foarte mult.
Evit să mă antepronunț, așa cum am făcut și la discuțiile pe care le-am avut mai devreme, pentru că poziția mea ar putea fi interpretată ca o opțiune, iar eu îmi doresc, în calitate de parlamentar cu un număr de ani de experiență sub cupola Parlamentului, ca deciziile să se ia într-o manieră democratică și să provină democratic de la forul de decizie cel mai autorizat, care după părerea mea este Comisia Parlamentară,  comisie ce reglementează problemele românilor de pretutindeni.

Ținând cont că dvs., reprezentanții noștri de la București, sunteți numiți pe considerente politice în funcții teoretic apolitice, veți reuși să țineți întâlnirile de la București departe de politică ori aceasta constituie o nouă ocazie de campanie a celor implicați?tilvar-kaminis

Am să vă rog să-mi dați cel puțin un exemplu în care ați sesizat politizarea actului nostru de execuție și vreau să vă spun ca un guvern politic este normal să fie format din oameni politici, de cele mai multe ori. Există guverne formate din tehnocrați, ori guverne formate din politicieni. După părerea mea experiența și prezumția de bună credință cred că sunt instrumente destul de utile în evaluarea activității unui membru al executivului.

Considerați că politica din România poate contamina asociațiile din diasporă și o poate influența în mod negativ?

Nu, nu cred acest lucru pentru că este nevoie și de dorința asociațiilor pentru a fi contaminate. Majoritatea asociațiilor cu care mă întâlnesc sunt organizații în legătură cu care nu m-a interesat și nu mă interesează ce background au și ce opțiune politică au membrii. De regulă, mă întâlnesc cu președinții asociațiilor, dar între ce dorește un președinte și ceilalți membri ai asociației din punct de vedere politic pot exista, de cele mai multe ori, diferențe. Așa cum ați sesizat, și m-aș bucura să fi sesizat, nicio secundă din dialogul pe care l-am avut aici nu a avut o componentă politică.

Cursurile de limbă română sunt subvenționate pe an calendaristic și nu pe an școlar. Dat fiind faptul că sunteți cadru didactic și cunoașteți de la prima mână sistemul de instruire, intenționați să schimbați acest lucru în mandatul dvs.?

Mă bucur pentru că îmi puneți această întrebare deși știți deja răspunsul pentru că am discutat acest aspect puțin mai devreme. În primul rând eu aș vrea să fac o mică și utilă corectare, respectiv faptul că NU este vorba de subvenționare. Noi consideram că acești bani nerambursabili pe care îi acordăm asociațiilor care vor sa acționeze pentru păstrarea identității românești prin organizarea cursurilor de limba română, nu sunt bani cheltuiți ci sunt bani investiți, investiți în România, investiți în români, investiți în păstrarea identității românești. Și am să repet această expresie până când o să mor pentru că țin foarte mult la păstrarea identității românești.

Așa cum ați remarcat și în cursul discuțiilor noastre de aici, eu v-am spus că deja lucrez la schimbarea procedurii de finanțare întrucât este o realitate și faptul că nu întotdeauna asociațiile sunt mulțumite de felul în care proiectele sunt sau nu acceptate. Și mă bucur  pentru că ați fost unul dintre oamenii pe care sper să-i fi convins de buna noastră credință. Și mă bucur și pentru faptul că mesajul de impulsionare vine inclusiv prin crearea unei noi sesiuni de finanțare,  inclusiv prin modificarea ghidului de finanțare. Ceea ce s-a și făcut în timpul mandatului meu, inclusiv prin creșterea gradului de transparență, prin dorința mea de a oferi consultanță în zonele în care am sesizat că au fost foarte puține proiecte aprobate și mă bucur că au fost remarcate de dumneavoastră și pot constitui un mesaj că intenționăm să îmbunătățim lucrurile. Într-adevăr este și ar fi preferabil ca finanțarea să se facă pe an școlar și nu pe an calendaristic, dar trebuie să fiți de acord cu mine că sunt constrângeri de materia construirii bugetului și care la momentul acesta pot constitui piedici. Ceea ce pot să vă promit este că împreună cu economiștii pe care-i cunosc și cu specialiștii din Ministerul Finanțelor am să încerc să găsesc o soluție în acest sens pentru că întrebarea dumneavoastră este absolut corectă și legitimă.

La ultima sesiune de finanțare au primit subvenții 43 de proiecte venite din România în detrimentul adevăratei diaspore. Am dori cu această ocazie un răspuns din partea dumneavoastră prin care să explicați finanțarea activităților asociațiilor ori publicațiilor din România.

Așa cum am discutat mai devreme, la întâlnirea cu reprezentanții asociațiilor românești din Republica Elenă, mă bucur că am avut inspirația să invit alături de mine și una dintre persoanele care a lucrat nemijlocit la proiecte. Și aici vreau să repet pentru cei care citesc (și ne ascultă) că în această perioadă nu am văzut și nu am dorit să văd niciun proiect pentru că am vrut să transmit un mesaj foarte clar, respectiv faptul că această comisie este singura în măsură să se pronunțe (n.n. cu privire la finanțarea proiectelor).
Vreau să vă spun că departamentul este condus de un secretar de stat care va fi bucuros să vă răspundă la orice întrebare de acest gen, acest lucru însă fără ca eu să evit răspunsul. Aș vrea să fiți de acord cu mine că sunt lucruri care țin de diasporă și care au loc în România. Și aici am să reiau exemplul pe care vi l-am dat un puțin mai devreme cu privire la copii abandonați din România. Este vorba de 80.000 de copii și ai căror părinți lucrează în străinătate și aceștia au rămas în grija bunicilor, fraților ori a altor rude. Eu consider că această categorie are nevoie de atenția departamentului pe care-l conduc și îmi voi asuma decizia de a lucra în acest sens cu asociații care ar putea lucra pe această zonă. În același timp statul român, eu, dar și alte instituții -consilii județene, consilii locale aflate în zone de frontieră - au stabilit relații de parteneriat, relații de înfrățire, de colaborare cu alte comune, orășele ori orașe mai mari de dincolo de graniță.  Și se pare că lucrurile funcționează bine. Noi am găsit de cuviință să încurajăm asociațiile din România care au ca obiect de activitate lucruri cu relevanță pentru românii din afara granițelor. Dau drept exemplu Tabăra ARC, care este o tabără în care 2.000 de copii vin în România. Acest proiect se petrece pe teritoriu românesc, unde sunt angajați profesori din România ori din altă parte care vin să țină cursuri în această tabără ceea ce este un lucru foarte bun. Acesta este proiectul nostru cu cel mai mare succes.
Pot înțelege preocuparea dumneavoastră. O să cer o transparentizare mai mare a motivelor pentru care anumite proiecte au primit finanțare, iar altele nu. V-am spus că aveți dreptul și a fost și sesiunea de contestații pe o perioadă mai lungă tocmai pentru ca un număr tot mai mare de asociații să primească răspuns, ori rezolvări la dubiile pe care le au vis-a-vis de felul în care li s-a evaluat proiectul. Cred că următoarea sesiune de finanțare va fi și mai bună și apoi, peste doi ani, și  aceasta va fi și mai bună, și așa mai departe, astfel încât un viitor interviu cu dumneavoastră să aibă numai aspecte pozitive.

Se tot discută despre un Lectorat de Limbă Română în Grecia. După eșecul înființării ICR Atena sub tutela cui va intra Lectoratul de Limbă Română despre care se vorbește?

Urmează să am o întâlnire cu rectorul Facultății Dimocritos din Komotini cu care este în curs de finalizare un acord de colaborare în baza căruia Institutul Limbii Române urmează să trimită un lector de limba română. Așa cum am mai spus, am mare încredere în aceste proiecte legate de cultura și civilizația română, le-am văzut la lucru în alte țări și cred și îmi doresc ca cei care vin (n.n. profesorii) să fie de același calibru, de aceeași calitate cu cei pe care deja îi avem în Italia și în Spania, pentru că eu în calitate de profesor am constatat că aceste cursuri de limbă și civilizație română sunt extrem de eficiente. (n.n. „Acordul cu privire la înființarea Lectoratului de Limbă Română în Grecia este în curs de semnare.”)
Totodată, am subliniat în întâlnirea pe care am avut-o la Ministerul Afacerilor Externe din Grecia, necesitatea de a se încuraja înființarea Institutului Arheologic făcut de patru entități universitare din România și am solicitat, cu toate că înțelegem că este vorba de autonomie universitară pe care o respectăm, un mesaj de suport venit din partea autorităților, mesaj care ar sprijini aceste eforturi. De asemenea este pe cale să se creeze și la Universitatea din Atena un curs de limbă română - avem și în partea de nord a Greciei un astfel de curs (n.n. profesorul Apostolos Patelakis). Și pentru că nu vreau să-mi aloc merite pe care nu le-am, trebuie să spun că se fac pași importanți care nu s-au început odată cu mandatul meu și nu se vor termina odată cu acesta. Este un proiect demarat de statul roman pe care îl continuă și îl va continua pentru că acestuia nu îi este indiferentă identitatea românilor aflați în afara hotarelor țării.

Aș dori să îmi spuneți ce surse de informații din teritoriu aveți în misiunea dvs. și cu cine veți colabora din diasporă pentru o mai bună realizare a planurilor dumneavoastră în afara de consilierii ambasadelor?

În primul rând beneficiez de contactul direct pe care-l am cu reprezentanții din mediul asociativ și cu reprezentanții presei, așa cum sunteți dumneavoastră, și cred că reprezintă cea mai bună variantă de a vedea cum stau lucrurile pe teren. O a doua metodă o reprezintă verificarea modului în care proiectele sunt implementate la fața locului și în acest sens îmi este utilă orice întâlnire cu orice român care fie a fost parte într-un proiect, fie a contribuit la un proiect, fie a fost beneficiarul unui proiect. Întotdeauna când merg într-o țară am contact direct cu reprezentanții diplomatici ai țării mele care păstrează, așa cum știți foarte bine, legătura cu asociațiile, cu mediul  asociativ.  Și nu în ultimul rând iau în considerare cercetări sociologice vis-a-vis de migrație, de legislația muncii, de predispoziția românilor de a efectua anumite munci, etc. În anumite delegații am luat alături de noi și reprezentanți ai Ministerului Muncii ori reprezentanți ai Secțiilor Consulare pentru a putea răspunde problemelor românilor. Deci există posibilitatea să extragem substanța pentru argumentarea deciziilor importante.
afrg.tilvar1
Pentru că ați avut un prim contact cu comunitatea românească din Grecia vă rog să-mi împărtășiți primele dvs. impresii.

 
Impresiile mele sunt că oriunde ar trăi, românii sunt la fel de buni, la fel de ospitalieri și la fel de doritori să păstreze legătura cu România și identitatea românească. Este adevărat că mi i-aș dori mai uniți, i-aș dori umăr la umăr în scopuri comune. Cred că faptul că suntem diverși ne face să fim interesanți, iar eu personal sunt foarte mândru că sunt român și oriunde mă duc ultimul lucru pe care-l spun la întâlniri este că niciodată nu trebuie să uităm să iubim România și să fim mândri că suntem români.
 
(Nota redacției: Cu ocazia vizitei la Atena ministrul Angel Tîlvăr a acordat o serie de interviuri tuturor reprezentanților presei de limbă română din Atena fără a acorda exclusivitate vreunuia dintre aceștia. Din aceste motive, am considerat oportun că interviul de față poate fi realizat în comun cu colega de breaslă Ana Maria Cuciureanu Radio Unirea căreia îi mulțumim pentru colaborare). 
Un interviu realizat de:
Ana Țuțuianu – jurnalist – fondator al Ziarului Online Românesc din Grecia – Romedia – www.romedia.gr
Ana Maria Cuciureanu - Jurnalist și director adjunct al Postului de Radio Unirea, realizatorul emisiunii Cosmos Românesc, difuzată în fiecare joi de la orele 18.00 la http://www.radiounirea.ro/listen-live/listen.php 
Sursa foto:
Foto 1 - web page Angel Tilvar
Foto 2 - MAE (Angel Tilvar alături de primarul Atenei George Kaminis)
Foto 3 - Romedia.gr 
Accesări: 2097