Tipărire
ambasador lucian fatuInterviu cu Ambasadorul României la Atena, Lucian Fătu.
Domnule Ambasador, întrucât majoritatea cititorilor noștri doresc să vă cunoască mai bine, dorim să vă prezentați pe scurt, deoarece biografia dumneavoastră este impresionată.
Coordonatele biografiei mele profesionale sunt publice: diplomat de carieră din 1992, am parcurs toate treptele de promovare în grad şi de activitate în serviciul extern.  Actualul mandat de ambasador este pentru mine al treilea, după Vilnius (2001-2004) şi Helsinki (2006-2011), astfel încât pot să mă consider pregătit pentru a-mi reprezenta ţara într-un stat de care ne leagă temeinice punţi de istorie, spiritualitate, cultură şi valori comune de democraţie europeană.   
 
 
De când sunteți Ambasador la Atena și care sunt primele impresii deoarece din prezentare constatăm că ați activat mai mult în țări nordice? Există o diferență?
Pot spune că am luat cunoştinţă cu Republica Elenă odată cu sosirea la post, în iulie 2013.  Eram, probabil, unul dintre puţinii români care nu vizitaseră Grecia ca turişti, aşa că primul contact l-am luat cu Atena. Am descoperit rapid elementele de continuitate ale istoriei noastre comune, amprenta regională şi, desigur, provocările prezentei etape a construcţiei europene.  Pot spune că nu am avut surprize, pentru că partenerii greci sunt aşa cum i-am cunoscut prin misiunile diplomatice pe unde am activat, prin cercul cunoştinţelor din România şi aşa cum mi-au fost zugrăviţi: deschişi, sinceri, demni şi cu o profundă conştiinţă a rolului istoric al acestei naţiuni în civilizaţia universală.
Deşi locul de muncă este mapamondul, meseria diplomatică are reguli, proceduri şi cutume care îi unifică practica, mai mult decât se crede din afară.  Iar Atena este, din punct de vedere al profesiei mele, o capitală europeană de prim rang pentru promovarea intereselor României şi, în acelaşi timp, un spaţiu optim de expresie în limbajul comun care permite diplomaţilor, în special după o anumită experienţă, să se simtă înfrăţiţi, solidari şi prieteni, chiar dacă relaţiile dintre ei au întotdeauna un „final anunţat”, adică se încheie, sau uneori doar se suspendă, odată cu finalizarea mandatului.
 
Cum este văzută România de la Atena? Este percepută România ca cea mai mare țară din Balcani, al cărei rol în zonă este în continuă creștere?
Relațiile dintre România și Grecia sunt în mod tradițional foarte bune, pe baza unor legături istorice solide, iar în prezent nivelul atins este unul excelent, atât prin intensitatea dialogului bilateral, cât și prin substanța colaborării. România este văzută la Atena ca un stat prieten, vecin în această zonă de Sud-Est a Europei, un partener solid în cadrul UE și în cadrul formatelor regionale de colaborare, în care colaborarea dintre țările noastre este extinsă și are la bază poziții și interese comune. Vedeți, aici există un aspect interesant, deoarece Grecia se referă la România ca făcând parte din seria statelor din Balcani, într-o interpretare geografică foarte largă.
Dincolo de relațiile noastre foarte bune în prezent, am fost plăcut impresionat să constat, de fiecare dată, afinitățile istorice dintre popoarele noastre și aprecierea pe care poporul grec o are pentru momente esențiale din acest trecut istoric comun. Aportul la Revoluția greacă de Independență este cel mai relevant moment şi, în plus, numărăm o serie de personalități elene care au trăit de-a lungul timpului în România,  dintre care oameni de cultură, evergeți și alții, iar numele lor sunt menționate frecvent în dialogul cu interlocutori eleni și aceste legături dintre țările noastre sunt foarte importante și ne fac cinste.
 
 
 Adânca criză economică prin care trece Grecia în ultimii cinci ani au schimbat optica Bucureștiului și a românilor, în general,  față de Grecia?
Grecia a parcurs, în ultimii ani, momente dificile din cauza crizei economice, iar Bucureștiul a manifestat mereu preocupare și solidaritate. După cum știți, România nu este în zona euro și posibilitățile concrete de sprijin sunt reduse din acest punct de vedere. Ne dorim ca Grecia să depășească rapid aceste dificultăți și avem încredere în capacitatea ei de redresare economică. România urmărește cu interes evoluțiile economice din această țară și datorită faptului că Grecia este al 6-lea investitor străin din România, cu contribuții importante în sectorul bancar și al telecomunicațiilor.
 
 
Cu ce probleme s-au confruntat românii care trăiesc și activează în Grecia în perioada crizei?
Și românii care trăiesc în Grecia au avut de suferit, alături de cetățenii greci, în urma crizei economice. În prezent, conform datelor oficiale oferite de partea greacă, există circa 45.000 de români în Grecia. În cea mai mare parte, este o comunitate nouă, venită în ultimii 20 de ani, în căutarea unui loc de muncă. O parte dintre lucrătorii români din Grecia activează în sectorul agricol și al construcțiilor, iar acestea au fost puternic afectate de criza economică. Mulți români din Grecia și-au pierdut locurile de muncă din cauza crizei și au cunoscut o scădere a nivelului lor de trai.
 
Ce aspecte pozitive și negative ați constatat în activitatea comunităților și Asociațiilor românești din Grecia?
Apreciez în mod deosebit dinamismul Asociațiilor comunității românești din Grecia și multitudinea de evenimente culturale și educaționale pe care acestea le organizează. Încă de la începutul mandatului meu la Atena, am inițiat un dialog cu toate asociațiile comunității românești și am manifestat deschidere pentru întreaga comunitatea românească din Grecia, deoarece dorim ca Ambasada să fie un partener deschis de dialog și de colaborare, dar și un factor catalizator al colaborării dintre asociații. Până în prezent, am organizat foarte multe activități în colaborare cu asociațiile comunității românești, am încurajat dezvoltarea mediului asociativ, aveam un dialog constant și sprijinim inițiativele care sunt în beneficiul românilor din Grecia.
De asemenea, încurajăm colaborarea Asociațiilor cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, care susține proiecte educaționale și culturale importante ale comunității românești.  
 
 
Criza din Grecia a influențat relațiile comerciale dintre cele două țări?
Ne bucurăm să constatăm că relațiile economice dintre România și Grecia nu au fost afectate semnificativ de criza economică. Schimburile comerciale dintre țările noastre au menținut o tendință constantă de creștere și aceasta este o dovadă foarte concludentă a potențialului deosebit și al caracterului complementar al relațiilor economice dintre țările noastre.  Pot să vă spun că la 30 noiembrie 2014, valoarea schimburilor comerciale bilaterale a fost de 1,25 mld. euro, în creștere cu 15% față de aceeași perioada a anului trecut. Exporturile au fost de 679 milioane euro (creștere cu 24,23%), iar importurile de 570 milioane euro (în creștere cu 2,55%). Aprofundarea în continuare a relațiilor bilaterale dintre cele două țări, va permite crearea unor stimulente și oportunități suplimentare necesare asigurării creșterii economice în timpul crizei financiare globale.
 
De ce oamenii de afaceri români nu investesc în Grecia acum când se pare că există ocazii de a pătrunde pe piața elenă?
Oamenii de afaceri români investesc în Grecia, poate nu atât cât de mult ne-am fi dorit, dar este și rolul nostru să contribuim la încurajarea investițiilor române pe piața din Grecia și la valorificarea potențialului și oportunităților existente.
Totodată, Grecia beneficiază în prezent de un sprijin puternic din partea instituțiilor internaționale, care îi va permite depășirea greutăților financiare și implementarea cu succes a reformelor structurale, care vor asigura condiții suplimentare de creștere a investițiilor străine.
 
În Grecia de puțin timp există la putere un guvern de stânga. Primul guvern de orientare comunistă după prăbușirea regimurilor comuniste din Europa. Acest aspect în ce măsură poate influența relațiile dintre România și Grecia?
Relațiile dintre România și Grecia, care au la bază o serie de factori obiectivi, poziții și interese comune, au un nivel excelent, iar dialogul este constant și substanțial, indiferent de orientarea politică a Guvernelor care se succed. Deja, începutul colaborării cu noul Guvern elen este foarte bun și nu există motive să fie altfel. La 27 februarie, s-a aflat în vizită oficială la Atena secretarul de stat pentru afaceri europene, din Ministerul Afacerilor Externe, George Ciamba, care a avut întrevederi și discuții fructuoase cu secretarul de stat pentru afaceri europene elen, Nikos Hountis, cu ministrul de finanțe Yannis Varoufakis și cu membri ai Cabinetului diplomatic al Primului-ministru. Discuțiile au relevat interesul ambelor părți pentru intensificarea cooperării bilaterale, coordonarea la nivel regional și european precum și preocuparea comună pentru o serie de evoluții în plan internațional. Vor urma, în cursul acestui an, alte vizite la nivel înalt, atât la Atena cât și la București și sunt convins că relațiile noastre se vor dezvolta în continuare.
 
Care sunt prioritățile Ambasadei României în această perioadă?
Ambasada asigură un dialog permanent la nivel politico-diplomatic precum și între autoritățile din România și cele din Grecia pe temele de interes, contribuie cu propuneri concrete la dezvoltarea cooperării în plan sectorial dintre cele două țări și organizează evenimente în plan cultural și în alte domenii de interes.
Un rol deosebit de important revine ambasadei ca partener de dialog şi susţinător instituţional al obiectivelor comunităţii româneşti din Republica Elenă, atât în planul asistenţei consulare, cât şi cultural şi educaţional.  Avem, de curând, o pagina Facebook prin care comunicăm activ cu românii din Grecia şi suntem impresionaţi de interesul cu care suntem accesaţi şi de deschiderea cu care ni se prezintă propuneri de acţiune concretă. 
 
 
Ce ne puteți spune despre colaborarea cu Consulatul General al României la Salonic?  Anul trecut Consulatul a publicat o broșură bilingvă despre cei 20 de ani de existență ai Consulatului, dar nu se cunosc prea multe lucruri despre această colaborare.
Funcţionarea misiunilor diplomatice este reglementată de tratate internaţionale şi de o îndelungată practică. Din punct de vedere diplomatic, aria de acreditare (responsabilitate) a Ambasadei acoperă întreg teritoriul Republicii Elene, iar Consulatul General de la Salonic are în circumscripţie un număr de prefecturi din zona de nord.  În plus, România este reprezentată prin Consulatele Onorifice de la Patra şi Corfu. Toate aceste oficii diplomatice îşi desfăşoară activitatea conform zonei şi ariei tematice de competenţă, iar responsabilitatea finală asupra desfăşurării relaţiilor româno-elene revine Ambasadei României la Atena.  
 
 
 Anul acesta se împlinesc 135 de ani de relații diplomatice între România și Grecia. Cum doriți să marcați acest eveniment la Atena?
Ne-am propus ca toate acțiunile culturale organizate în cursul acestui an să fie dedicate împlinirii a 135 de ani de relații diplomatice dintre țările noastre și, în plus, avem în vedere și organizarea unei expoziții comune de documente diplomatice.  Avem în permanenţă în vedere că, atunci când ne referim la România şi Grecia, relaţiile diplomatice constituie doar o componentă, de dată relativ recentă, a unui ansamblu de legături multiple şi trainice care unesc ţările şi popoarele noastre din epoca Imperiului Bizantin.
 
Care este mesajul Dumneavoastră către greci, care pe 25 martie sărbătoresc 194 de ani de la izbucnirea războiului de independență din 1821, război început în Principatele Române?
Doresc să adresez tuturor grecilor cele mai sincere felicitări cu prilejul Zilei Independenţei Greciei !
 
 
Domnule Ambasador vă mulțumim pentru timpul acordat și vă urăm succes deplin în activitatea Dumneavoastră spre binele ambelor popoare.
Vă mulțumesc și eu foarte mult pentru acest interviu.
 
 
Un material realizat de Apostolos Patelakis cu ocazia Zilei Naționale a Greciei, interviu ce urmează a fi publicat pentru cititorii revistei Elpis – Speranța care este editată de Uniunea Elenă din România.
Accesări: 2663