Tipărire
Zamfir.BalanInterviu cu dr. Zamfir Bălan, director adjunct la Muzeul Brăila și Editura Istros.
Ce a însemnat pentru dumneavoastră volumului  Panait Istrati -  “Μεσογειακές Περιπλανήσεις” (Peregrinări Mediteranee), tradus în cadrul Atelierului de Traduceri Literare de la Atena, ținând cont de faptul că suntem în prezența unei premiere internaționale?
Noi edităm cărți ale cunoscutului Panait Istrati, iar când a fost vorba să scoatem pe piață acest volum am manifestat un interes cu totul aparte către această idee deoarece de această dată este vorba de un lucru mai puțin întâlnit de fapt de o ediție inedită. Pentru prima dată se traduce într-o altă limbă un text al lui Panait Istrati luat direct din limba maternă din limba română. Au mai existat încercări și în trecut însă până acum toate traducerile operelor lui Istrati sunt efectuate din limba franceză, acest lucru este valabil  pentru toate traducerile operei lui Panait Istrati în aproximativ 30 de limbi. Puțini sunt aceia care cunosc faptul că Istrati a dat și versiuni de autor în limba română a operelor scrise inițial în limba franceză. Era o premieră ca Panait Istrati să fie tradus pentru întâia oară într-o limbă străină din limba română și acest lucru iată că l-au făcut traducătorii de la Atelierul de Traduceri Literare al Societății Balkania Contemporană din Atena.
 

Atelierul de Traduceri se ocupă și face lucrurile cu profesionalism. Acum doi ani a apărut volumul din proza scrisă scurtă a lui Caragiale "7 Schițe", acum acest volum cu povestiri ale lui Istrati tematica fiind „În lumea Mediteranei” și din ce cunosc în perspectiva va fi un volum cu opere ale lui Rebreanu.

Este vorba de un grup de oameni de profesioniști care nu se întâlnesc numai să țină calde legăturile dintre ei, dar se întâlnesc având în comun dorința de a face ceva trainic, serios și de calitate pentru cultura română, care de această dată înseamnă premiera internațională a lansării acestui volum în limba greacă a lui Panait Istrati.
 

Fiind la ceas aniversar, cum ați caracteriza Societatea Balkania Contemporană pe care noi românii o „trăim” în ultimii 10 ani și pe care dumneavoastră o cunoașteți prin intermediul colaborărilor din ultimii trei ani?

Este adevărat faptul că eu cunosc Balkania Contemporană de mai puțini ani decât românii din Atena. Impresiile mele sunt dintre cele mai bune și m-am bucurat să văd și să colaborez cu o societate culturală care nu este un club oarecare ci o societate culturală care și-a propus niște direcții de lucru în domenii ca sociologia, arte plastice, literatura, traducerile și muzica. E vorba de o activitate complexă și de mare calitate care antrenează foarte multă lume atât ca autori și profesioniști în cadrul Balkaniei, dar și ca public în măsură să aprecieze și să sprijine activitatea societății culturale ateniene.
 

Acest volum editat în premieră internațională de atelierul de traduceri literare de la Atena va ajunge și în mâinile grecilor din România?

Cu siguranță noi am avut o țintă dublă în acest proiect atât conexiunile românilor din Grecia cu societatea elenă dar și comunitatea elenă din România. Desigur că grecii din România îl cunosc pe Panait Istrati din limba română însă acum este o ocazie să citească operele acestuia în limba greacă. Este și o curiozitate să îl citești pe Panait Istrati în limba tatălui său. Am discutat deja cu domnul Zisopol (n.n. președintele Uniunii Elene din România) ca această carte să fie prezentată în sânul comunităților importante de greci din România.
 

Aș vrea să ne spuneți, astăzi la ceas aniversar pentru Societatea Balkania Contemporană din Atena care la 10 ani de la înființare a notat trei mari reușite internaționale respectiv Teatrul din Diasporă, Atelierul de Traduceri Literare și această lansare inedită la nivel internațional, cum îi vedeți pe romanii din Atena prin prisma colaborării cu Balkania?

Pentru mine este a treia întâlnire cu românii din Atena și una benefică pentru mine. Am văzut în rândul românilor din Atena un interes pentru legăturile românești. Dincolo de activitatea profesională pe care fiecare în parte o are în Atena românii doresc să țină legătura cu originile românești și prin venirea mea aici am provocat întâlnirile lor și acest lucru nu poate face decât să mă bucure. Bineînțeles că toate aceste întâlniri și aceste realizări se datorează Societății Balkania Contemporană care desfășoară o activitate importantă în domeniul cultural.
 

Societatea Balkania Contemporană din Atena a reușit sa facă lucruri inedite în plan cultural în diaspora română din Grecia spărgând astfel impresia eronată a confraților noștri din România că românii din diaspora sunt de slabă calitate…

Această prejudecată este aproape generalizată. Eu am colaborări cu români din Turcia Olanda, Grecia și pot spune că nu este adevărat. Bineînțeles că există și români de proastă calitate și asta și datorită unor jurnaliști români care aleargă după senzațional și după lucruri care provoacă audiența. Dar lucrurile nu stau așa. Presa de scandal îi țintește numai de aceștia și lasă deoparte un număr important de români și oameni de mare calitate, adevărați profesioniști și care s-au afirmat și se afirmă în străinătate. Si acești oameni sunt prețuiți de societățile străine în care s-au integrat și țin ștacheta sus în ceea ce privește românii de calitate.
 
Prin prisma faptului că printre activitățile dvs. ați fost și profesor la o facultate de jurnalism îmi puteți spune de ce în Romania s-a ajuns într-acolo încât un titlu de genul „Premieră editorială internațională la Atena” nu interesează și este atât de promovat ca unul de genul „Un român autorul unei tâlhării în Grecia?”
Ne confruntăm cu o dilema respectiv afirmația conform căruia „presa publică ceea ce cere publicul” ascunzându-se ori uitându-se un alt adevăr conform căruia „gustul este o creație a presei”. Un studiu de mare clasă în domeniul jurnalismului spune ca dacă o nevoie nu există ea poate fi și trebuie creată. Dacă ai creat nevoia atunci îi faci pe oameni să aștepte acele lucruri iar după aceea nici măcar nu îți asumi acele lucruri spunând că pur și simplu asta vrea publicul asta ai oferim. Aceasta de fapt este falsă impresie o falsă argumentare dar o manipulare teribilă și publicul se lasă se lasă dus către această tendință. Așa se explică faptul că publicul de astăzi nu mai este atent la faptul că un mare actor a dispărut din viață ori oameni de cultură facă lucruri mărețe în țară și-n străinătate.
Într-adevăr publicul are telecomanda, dar dacă din șapte canale de televiziune șase promovează altfel de știri atunci publicul nu are de ales și nu putem vorbi despre o alegere. 
 

Știm foarte bine că rolul presei este și acela de a educa publicul. Faptul că publicul este bombardat cu știri senzaționale și uneori de proastă calitate nu poate duce în timp îndelungat la deficiențe în educația tinerilor și respectiv viitorul României de mâine?

Întrebarea dumneavoastră evident are o tentă retorică. Lucrurile așa ar trebui să stea așa, iar această temă cu cele mai importante funcții ale presei între care cea educativ informativă este o poveste. Și asta deoarece atâta timp cât presa își desfășoară activitatea pe o piață comercială ea va dori tot timpul să-și vândă produsul. Așa că o presă orientată spre informarea și educarea publicului nu va funcționa pentru că vorbim de spațiu de reclama  și de încasări/cheltuieli. Așa că înainte de funcție educativă presa vrea să-și vândă produsul.  Cu privire la tineri cred că au sigur o capacitate de a discerne lucrurile și există categorii de public respectiv publicul captiv la astfel de știri dar există și o categorie de public care știe să selecteze, care are capacitate intelectuală. Și eu am mare încredere în această capacitate a fiecărui individ de a selecta știrile pe care le citește. Acest lucru nu înseamnă că nu ne aflăm într-un moment critic și cu o proastă orientare și că nu există un pericol real ori că în final calitatea socială a individului nu are de pierdut.
 

În contextul social / jurnalistic actual românesc putem spera în nașterea unui nou Panait Istrati din rândul jurnaliștilor români știind că marele Istrati ai fost un ziarist desăvârșit?

Panait Istrati are un text deosebit la un moment dat în care scrie ca a fost nevoie să treacă anumite secole pentru a se naște unul ca el. Și aceasta nu înseamnă că este lipsit de modestie pentru că recunoaște ca a fost un mare maestru datorită sorții care are făcut ca el să fie cel ales ca să spunem așa. Istrati a fost jurnalist înainte de a fi scriitor. Un jurnalist cu o penița desăvârșita. Greu de spus poate că da. Istrati a avut o mare calitate în tot timpul activității sale respectiv a știut să spună lucrurilor pe nume. Coloana vertebrală a lui Panait Istrati poate fi un exemplu.
 

Vă mulțumesc și vă urez mult succes.

Și eu vă mulțumesc.
Ana Țuțuianu – Ziarul Online Românesc din Grecia, www.RoMedia.gr
Accesări: 1929