eleni.tselentiInterviu, în exclusivitate pentru Ziarul Online Românesc din Grecia - Romedia.gr, cu Eleni Tselenti Petropouliadi, coordonatoarea Atelierului de Traduceri Literare al Societății Balkania Contemporană și coordonatoarea traducerilor din volumul Peregrinări Mediteranee - Panait Istrati.
 
Ce înseamnă lansarea volumului lui Panait Istrati pentru dumneavoastră și cum a fost întâlnirea și colaborarea cu traducătorii români?
Întâlnirea cu traducătorii români din Atena a fost o surpriză plăcută. Cred că a fost o continuare a existenței mele. Deoarece eu sunt 50% româncă, 50% grecoaică am înțeles ezitările lui Panait Istrati și dorința acestuia de a aparține ambelor țări, de a iubi ambele locuri simțind că-l atrage când un loc, când celălalt și în acest context să trebuiască să facă anumite selecții între ce simte în interior, ceea ce vrea să facă și ce trebuie să facă. 
 
 
Ce înseamnă pentru literatura elenă această carte lansată astăzi, miercuri 03 decembrie a.c., Peregrinări Mediteranee – Panait Istrati? 
Literatura elenă ar fi trebuit să privească de foarte mulți ani operele grecilor care s-au afirmat în străinătate, aceste șanse pierdute de a ne cunoaște pe noi prin intermediul literaturii, de a vedea o altă dimensiune prin intermediul grecului care există și creează într-o altă țară. 
 
 
Aduce câștig și calitate în scrierile literare apartenența, prin naștere, a unui scriitor la două țări, două popoare? 
Da, sigur există un câștig în asta. Exista un câștig în imagini, în bogăția expresiilor, aduce o căutare și o esență în ceea ce face. 
 
Alegerea de a traduce opere ale lui Istrati scrise în limba română și traduse pentru întâia oară la nivel internațional într-o limbă străină aceasta fiind limba elenă a fost una inedită… 
Da, cred că a fost o alegere necesară, că se impunea. Nu văd ca după traducerea și editarea Cărții „Șapte schițe” de Ion Luca Caragiale, ce alegere mai bună să fi făcut! Nu putea să urmeze decât Panait Istrati pe care noi grecii îi cunoaștem foarte puțin prin intermediul ochilor lui Kazantzaki și ai soției acestuia. Și nu-l cunoaștem cum era în realitate grație peniței sale, condei pe care îl cunoșteau în Franța unde a fost apreciat și îmbrățișat mult mai mult decât l-am cunoscut noi pe marele Istrati în Grecia care este și fratele nostru. 
 
 
Ați spus mai devreme și aș dori să subliniez acest lucru că traducătorii români de la Atena au un nivel de cultură foarte ridicat, mai ridicat decât al traducătorilor greci, dumneavoastră cunoscând ambele tabere prin prisma rolului dumneavoastră de didact. 
Da, traducătorii români au un nivel cultural foarte ridicat, un nivel cultural european cunosc foarte mulți scriitori europeni, le sunt mult mai familiare unele nume europene decât le sunt traducătorilor greci. Românii au cunoștințe mai largi cu privire la anumite date informative și cred că acest lucru se datorează limbii de origine latină pe care românii o vorbesc și a faptului că românii pot vorbi foarte ușor o limba străină fiind astfel mult mai deschiși literaturii străine. Romanul chiar dacă nu a studiat limba străină respectivă o înțelege mai ușor decât o înțelege grecul și astfel este mult mai aproape de Europa. Grecul are de trecut mai multe granițe, are de străbătut o distanță mai mare către Europa și literatura străină decât românul. 
 
 
După doi ani de muncă la această carte lansată astăzi, care a fost cel mai important si emoționant moment al Dvs trăit alături de traducătorii romani din Atena? 
Cred că această seară, seara lansării acestei cărți care este o premieră internațională și prin care a fost încununată cu succes
munca tuturor după doi ani de activitate. 
 
 
Veți continua să fiți alături de traducătorii români ai Atelierului de Traduceri Literare al Societății Culturale Balkania Contemporană și la următorul volum? 
Aș dori foarte mult acest lucru. Pentru mine să mă reîntâlnesc cu limba română - limbă maternă pentru mine pe linia mamei mele a fost o foarte mare surpriză si în același timp o foarte mare bucurie. Am reușit să îmi reamintesc atât de multe lucruri și să înțeleg nuanțe ale cuvintelor folosite în textul original al lui Istrati în limba română. Mă bucur că am reușit să duc la bun sfârșit această munca care mi-a lăsat în suflet o bucurie specială și o satisfacție deosebită și bine înțeles că aș dori să continui activitatea în cadrul acestui atelier.
 
Vă mulțumesc și vă urez mult succes.  
Vă mulțumec și eu.
(Nota redacției: Traducătorii care au realizat acest volum premieră internațională și lansat la Atena sunt: Silvana Depounti, Elisabeth Kelperi, Irina Maxim, Angela Bratsou, Mihai Dumitrescu și Agata Gabriela Duncă). 
Ana Țuțuianu – Ziarul Online Românesc din Grecia, www.RoMedia.gr