bogdan.staneviciInterviu, în exclusivitate, pentru Primul Ziar online Românesc din Grecia RoMedia.gr, cu ministrul diasporei Bogdan Stanoevici. 
 
Domnule ministru, faceți parte din marele val al emigranţilor români care au părăsit ţara în 1989. Reveniţi în România după 25 de ani şi ocupaţi un post cheie în Guvernul României, acela de ministru al diasporei române. Este această numire rezultatul muncii dvs. în beneficiul diasporei din Franţa şi a luptei dvs pentru renumele României în străinătate în general, ori a fost o întâmplare norocoasă?
Dacă vorbim despre renumele României în străinătate, da, pot spune că am fost și rămân un promotor activ al țării mele, oriunde în lume m-am aflat sau mă voi află.  Sunt mândru că sunt român și nu cred în critica de dragul criticii, așa că voi vorbi întotdeauna frumos despre România și despre români. 

Cât despre numirea mea ca ministru, nu i-aș spune o întâmplare norocoasă, cât mai degrabă o întorsătură a destinului.  Desigur, anii petrecuți în Franța, cunoașterea nemijlocită a experienței exilului și acest fel al meu de a vorbi despre România  - se pare că resursele mele de entuziasm și optimismul necondiționat într-un pesimism general străbat dincolo de cuvinte -  au atras atenția prim-ministrului Victor Ponta în perioada în care își asambla nouă echipă guvernamentală.

Cum este să fiţi acasă după atâţia ani în Diasporă?

Este extraordinar, deși  - după cum arată programul meu de la preluarea acestui mandat și până astăzi  - călătoresc foarte mult. Merg în comunitățile de români, pentru ca oamenii să știe că suntem alături de ei, că Țara Mamă nu i-a uitat, că vrem să le cunoaștem problemele și să gândim împreună soluțiile.  
Merg și pentru a încuraja reușitele  - așa cum se întâmplă în aceste zile la Atena, unde mă aflu pentru a participa la festivitățile de deschidere a anului școlar pentru cursurile de limba română și pentru alte acțiuni frumoase ale mediului asociativ românesc. Așadar, pentru mine, acasă a devenit orice loc în care mă întâlnesc cu români, cu tradițiile și sărbătorile noastre străvechi și emoționante. 

În timpul în care aţi revenit acasă aţi reușit să vă familiarizați cu schimbările legislative, sociale şi economice din ţară, încât să asigurați succesul mandatului dvs.?
În primul rând, am păstrat în permanență legătura cu țara, chiar și atunci când locuiam în Franța, așa că nu au existat mari surprize când m-am întors.  Știam că există mari așteptări, știam că sunt probleme economice și sociale importante în România, dar și în diaspora. Motivul principal pentru care am acceptat acest mandat a fost șansa oferită de a contribui la o schimbare reală, de A FACE și nu doar de A VORBI pentru țara mea. De a fi parte a unei echipe dinamice și bine pregătite, care știe care sunt dificultățile care îi stau înainte, dar nu pregetă să își suflece mânecile și să se pună pe treabă. 
Ar fi nerealist să spunem că lucrurile se vor schimba radical peste noapte, însă iată -  începem să vedem rezultate atunci când vine vorba despre problemele diasporei, reducerea taxelor consulare începe să prindă contur. Și, în fond și la urma urmei, nu este vorba despre succesul mandatului meu, ci despre ceva mult mai mare: succesul nostru ca țară și ca popor european.  
 
Domnule ministru, ce anume,  din experiența dvs. acumulată în emigrație, aţi pus ori veți pune în slujba diasporei române, pentru rezolvarea problemelor acestora?

Pe scurt, totul. Toată depărtarea imposibilă de prieteni și familie, tot dorul de casă, toate momentele în care am fost privit pieziș, toate incertitudinile și clipele umilitoare. Dar și toată mândria de fi român și de a spune acest lucru cu glas tare și cu fruntea sus,  acea frăție profundă pe care o simțeam alături de orice vorbitor al limbii mele materne. 
Nu în ultimul rând, voi pune în slujba românilor lucrurile bune pe care le-am deprins în Franța. Nevoia de acțiune comună pentru rezultate mai bune și mai rapide. Obiceiul de a judeca oamenii după fapte și nu după vorbe.  Capacitatea de a înregistra și aprecia frumusețea fiecărui moment, chiar dacă este unul dificil, și de a face ce este de făcut pentru ca mâinele să fie unul mai bun.

Este misiunea dvs. dificilă, ținând cont de faptul că sunteți membru al Guvernului Ponta, dar conduceţi o categorie de oameni care au înclinat balanța la ultimele alegeri şi i-au adus la conducere pe contracandidaţii partidului care v-a numit în funcţie?

Îmi voi permite o mică corecție: departamentul pe care îl coordonez în cadrul Ministerului Afacerilor Externe nu conduce nici gândurile și nici acțiunile românilor din diaspora. Nu suntem o structură de propagandă, ci o structură care susține proiectele și acțiunile comunităților și mediului asociativ din diaspora românească.  Și o facem la modul cel mai palpabil.  În plus, suntem în permanentă legătură cu comunitățile românești, pentru a cunoaște problemele acestora și a găsi o rezolvare împreună cu alte autorități ale statului care au competențe în această privință.  Iar problemele românilor nu au culoare politică.  
Votul este o chestiune de libertate și de conștiință individuală, este expresia încrederii pe care fiecare dintre noi o acordă candidatului pe care îl consideră cel mai potrivit pentru a-i încredința destinul său pentru o vreme.  Eu știu cărui candidat îi voi acorda încrederea mea și sper că și alții îi vor aprecia la justa valoare energia și viziunea pentru România.  
 
Şi dacă tot am ajuns la politică, doresc să îmi spuneţi ce părere aveți de politizarea diasporei în general şi, mai ales, de faptul că unii preşedinţi de asociații - unele subvenționate de departament - se înscriu în partide din România ori din străinătate, fac traseism politic la fiecare câteva luni şi se folosesc de anumite "privilegii" pentru o obține, nu prosperitatea asociației din care fac parte, ci funcții şi scaune în fruntea diasporei care altfel ar fi de neobţinut ori nemeritat pentru aceştia.

Nu cred că putem vorbi despre o politizare a diasporei, cred că este vorba despre opțiunea liberă a unor cetățeni de a se angaja politic.  Cât despre modul  în care se cristalizează mediul asociativ din diaspora, cred că aceasta este în primul rând alegerea și responsabilitatea membrilor respectivelor structuri asociative.  Ei  sunt cei care trebuie să pretindă de la aleșii lor transparență, eficiență și capacitatea de a dialoga constructiv. 
Vă pot spune însă că sunt partizan declarat al federalizării mediului asociativ  - aceleași resurse pot fi folosite cu rezultate mai bune și mai vizibile dacă mai multe asociații își unesc creativitatea și energia. Cred că veți fi de acord cu mine atunci când spun că este mai bine să avem un festival de folclor românesc important, să spunem, decât mai multe multe și mai mici manifestări de acest tip.  
 
Alegerile din noiembrie deja produc valuri în diasporă după publicarea listelor cu secțiile de votare. În Grecia, spre exemplu, avem doar trei secții: câte una în Atena, Salonic şi Patra, la Consulatele României. Consideraţi că sunt de ajuns cele trei secții dacă luăm în calcul că în Grecia se află cel puţin 32.500 de români acesta fiind numărul oficial al autorităților elene?
Secţiile de votare au fost organizate în sediile misiunilor diplomatice şi consulare ale României, în sediile institutelor culturale româneşti din străinătate, precum şi în alte locaţii care permit desfăşurarea în bune condiţii, de corectitudine şi neutralitate, a procesului de votare.
Lista finală a secţiilor de votare a fost omologată pe baza experienței anterioare în organizarea alegerilor prezidenţiale în străinătate, având în vedere, în primul rând, respectarea principiului acoperirii cât mai largi a zonelor în care trăiesc cetăţeni români în diferitele state, asigurarea reprezentativităţii, proporţionalităţii, corectitudinii şi neutralităţii în organizarea secţiilor de votare.
Totodată, s-a ţinut cont, în limita capacităţii logistice, de sugestiile cetăţenilor români aflaţi în străinătate, precum și de posibilităţile concrete de organizare pe plan local.

In acest context, cum estimaţi participarea la vot în diasporă?

Sper să vedem o participare la vot sporită nu doar în diaspora, ci și în țară  - este o competiție electorală importantă, iar un procent ridicat de participare ne va oferi imaginea clară a interesului nu doar pentru exercițiul democratic în sine, ci mai ales pentru felul în care noi toți, românii, proiectăm imaginea unei Românii europene, prospere și stabile. 

Veniți pentru prima oară în Grecia la un eveniment inedit organizat cu trudă de funcționari ai Ambasadei din Atena - întâlnirea cu medici greci care au studiat in România. Dincolo de schimbul de impresii despre ţara noastră care este scopul acestei întâlniri ?

De-a lungul anilor, mulți dintre cei care au învățat în România mi-au spus câte amintiri frumoase îi leagă de această perioadă a studiilor. Ne dorim să păstrăm această legătură de suflet, să o transformăm într-un instrument pozitiv de promovare a imaginii României cu ajutorul elitelor profesionale din diferite țări. Și, poate, într-un viitor nu foarte îndepărtat, să ne reunim sub egida unor evenimente comune, care să constituie oportunități reale pentru cunoașterea țării noastre și a potențialului său la Atena și întreaga lume.  

De asemenea, veți avea întâlniri cu toţi reprezentanții asociaţiilor românești din Atena urmând a efectua şi vizite la sediile asociaţiilor. Ce mesaj aduceţi de la Bucuresti pentru membrii asociaţiilor?

Mesajul nostru este unul extrem de pozitiv: înainte de toate, aceste întâlniri au scopul de a dezvolta comunicarea cu aceste asociații, de a încuraja inițiativele acestora și de a ne bucura, alături de membrii lor, de succesele obținute.  Este un prilej de satisfacție să vezi că proiecte susținute de către DPRRP  - MAE contribuie la conservarea identității și la consolidarea unei comunități. Fie că este vorba despre cursurile de limba română pentru copii sau de constituirea unui ansamblu folcloric românesc, fiecare dintre aceste proiecte merită atenția noastră, iar organizatorii lor trebuie să știe că au parteneri de dialog de nădejde în DPRRP și autoritățile de la București. 

Ne aflam în prag de nou an școlar şi cele mai multe asociații organizează cursuri de limbă română devenite, sper, o necesitate şi nu noua modă din Diaspora. După ani de experiență  în organizarea de cursuri de limbă română ar putea aceste asociații să își unească forțele şi să formeze o reală Şcoală Românească în străinătate? Daca preşedinţii s-ar uni pentru binele copiilor noștri,  care ar fi sprijinul real de la București?

Așa cum spuneam, pledez pentru federalizarea cât mai multor proiecte ale mediului asociativ al românilor de peste hotare.  Unirea face puterea!  Iar proiectele mai mari și mai vizibile pot fi un semnal important și pentru autoritățile din statele de reședință, care vor vedea astfel în asociațiile românești un partener de dialog semnificativ.  Ori unul dintre scopurile principale ale structurilor asociative românești, în afara celui de păstrare a identității românești, trebuie să fie acela de a contribui la integrarea cu succes a românilor în societățile în care trăiesc și muncesc.  
 
Domnule ministru vă mulţumesc şi vă urez mult succes!
Cu plăcere. 
 
Ana Ţuţuianu - RoMedia.gr