consul.L.FatuInterviu, în exclusivitate pentru RoMedia.gr, cu consulul Lucia Fătu, şeful Secţiei Consulare de la Atena.
 
Vă aflaţi la Atena de circa două luni de zile, pentru prima oară în cariera impresionantă a dvs., într-un post inedit acela de consul – şef al Secţiei Consulare. Pentru a veni aici aţi renunţat la postul de Consul General la Montreal unde vă aflaţi din 2012. Ce diferenţe sunt din punct de vedere profesional între cele două posturi?
Orice nouă misiune diplomatică este o provocare şi, în acelaşi timp, o activitate cu reguli şi practici bine definite. Pentru mine, calitatea actuală reprezintă o etapă de carieră cu două dimensiuni profesionale: cea spaţială, impusă de activitatea într-o ţară legată de România prin proximitate geografică şi multiple afinităţi identitare şi cea a specificului muncii consulare în slujba cetăţenilor români rezidenţi sau aflaţi temporar pe teritoriul elen. Pe ambele paliere, am parcurs un rapid proces de adaptare a experienţei dobândite în MAE la Bucureşti şi la Montreal. Despre renunţare, nu poate fi vorba. Reprezentarea ţării şi promovarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor români sunt, pretutindeni, la fel de importante şi aducătoare de satisfacţii pentru diplomaţii români.
 
Luând în considerare că aţi fost procuror, dar şi director în MAE în cadrul Inspecţiei Generale a Afacerilor Externe, care sunt cele mai importante „bogăţii” profesionale din aceşti ani de carieră care consideraţi că vă vor ajuta să depăşiţi cu brio provocările de care veţi fi încercată pentru a nota un nou succes profesional, de această dată, în mandatul de consul Şef al Secţiei Consulare?
Am avut şansa ca, după o carieră în magistratură, prefaţată de o scurtă ucenicie jurnalistică pe care o retrăiesc încă în tot ce înseamnă comunicare publică, să fiu cooptată, în anul 2006, într-un colectiv născut din iniţiativa îmbinării formaţiei juridice cu cariera diplomatică. Alături de confraţi magistraţi şi colegi diplomaţi, am pus bazele şi, ulterior, am coordonat Inspecţia Generală a Afacerilor Externe. In 2012, am fost numită Consul General al României la Montreal, unde am desfăşurat, pe lângă activităţile consulare specifice, acţiuni de promovare culturală, economică şi, nu în ultimul rând, un dialog susţinut cu membrii comunităţii româneşti din Provincia Quebec.
Mă simt pregătită şi motivată să răspund, alături de colegii mei, exigenţelor activităţii consulare de la Atena şi să fiu un interlocutor permanent al comunităţii. Avem o echipă relativ restrânsă, dar tânără şi dedicată. Doresc să asigur, şi pe această cale, pe toţi solicitanţii de servicii, că depunem eforturi serioase şi profesionale pentru a le veni în întâmpinare, în conformitate cu convenţiile internaţionale în vigoare, cu legile ţării şi cu practica europeană în domeniu.
 
Vă aflaţi în strânsă colaborare cu autorităţile elene care vă solicită colaborarea într-o multitudine de probleme în care sunt implicaţi cetăţeni români ori din postura de victime ori din cea de făptaşi. Care sunt cele multe dar şi cele mai dificile cazuri care îi au în prim plan pe români şi în care autoritatea elenă vă contactează?
Problematica activităţii consulare este diversă şi încărcată de responsabilitatea interacţiunii directe cu cetăţeanul, nu de puţine ori, în situaţii de criză. Pentru mine, aceasta reprezintă caracteristica profesională care răspunde cel mai fidel vocaţiei de magistrat şi experienţei diplomatice acumulate. Dialogul cu autorităţile elene – administraţie centrală şi locală, instituţii de ordine publică şi administrare a legii – se desfăşoară fluent în ambele sensuri. Cu sprijinul ataşaţilor de interne şi de muncă şi probleme sociale ai ambasadei, Secţia Consulară este permanent conectată cu realităţile cotidiene sau ocazionale ale prezenţei cetăţenilor români pe teritoriul Republicii Elene. Pot declara că, în general, situaţiile din zona contravenţională sau infracţională care vizează cetăţeni români în circumscripţia noastră consulară nu intră în sfera actelor de încălcare gravă a legii, nici prin număr, nici prin gradul de pericol social. Avem, din păcate, situaţii nefericite în care cetăţeni români încalcă legea sau sunt ei înşişi victime ale unor incidente şi, până în prezent, apreciez că am reuşit, împreună cu autorităţile elene, să le gestionăm cu eficienţă şi probitate profesională.
 
Care sunt primele impresii şi cum percepeţi, per ansamblu, comunitatea românească de la Atena prin intermediul românilor care calcă pragul Secţiei Consulare?
Deşi nu au frontieră comună, România şi Republica Elenă sunt state-surori, legate nu doar prin apartenenţa la UE şi NATO, ci şi prin identitate ortodoxă, istorie şi afinitate regională străveche. Aceste dimensiuni marchează armonios relaţia dintre popoarele noastre atât în sens generic, cât şi la nivelul interacţiunilor umane de o diversitate şi profunzime rareori întâlnite.
Spre Secţia Consulară a ambasadei se îndreaptă nu doar solicitările cetăţenilor români domiciliaţi în Republica Elenă, ci şi cele provenite din rândul sutelor de mii de turişti români care vizitează Grecia anual, cele ale familiilor mixte şi reprezentanţilor şi descendenţilor grecilor care au trăit sau studiat în ţara noastră. Nu am încă evaluări conturate, dar percep această diversitate ca pe un mozaic al firelor văzute şi nevăzute care ne leagă şi care dau trăinicie raporturilor româno-elene.
 
Luând în considerare multitudinea, diversitatea şi dificultatea serviciilor şi problemelor expuse de cetăţenii români reprezentanţilor secţiei consulare misiunea unui consul la Atena nu este deloc uşoară. Care sunt problemele cele mai importante pentru care cetăţenii români vă solicită ajutorul?
Aveţi dreptate, misiunea unui consul nu e uşoară, iar, pentru un profesionist român, Atena nu este un loc de relaxare. In acelaşi timp, vocaţia lucrului cu omul real, aflat nu de puţine ori în situaţii-limită sau, pur şi simplu, departe de locurile natale şi dornic de susţinere profesională şi solidaritate, oferă satisfacţii pe care, odată iniţiat, nu ai cum să nu le apreciezi. De la servicii notariale până la acte de cetăţenie, de la mărunte contravenţii până la infracţiuni, de la incidente banale precum dispariţia actelor de identitate până la drama pierderii de vieţi umane, luăm contact, zilnic, cu file de viaţă pe care trebuie să le parcurgem cu profesionalism şi empatie faţă de tot ce priveşte cetăţeanul român care ni se adresează cu încredere şi legitime aşteptări. Rezolvăm, în medie, 60-70 solicitări de servicii consulare zilnic. E un efort tenace şi anonim, pe care ni l-am asumat şi pentru care nu aşteptăm aplauze.
 
Cei mai mulţi români din Grecia se plâng de costul ridicat al serviciilor consulare şi astfel motivează şi neintrarea în legalitate a lor şi a copiilor lor care de multe ori nu au certificate de naştere şi/ori nici paşapoarte. Mai mult, tot mai mulţi români nu îşi declară căsătoriile şi nici naşterea copiilor români în Grecia şi vin la consulat „împinşi” de autorităţile elene care le cer anumite acte de identitate ori adeverinţe. Reprezintă taxele consulare un real impediment ori doar o scuză?
Activitatea consulară este, după cum am spus, reglementată de convenţii internaţionale, legislaţie internă şi practică europeană. Din acest punct de vedere, activitatea Secţiei Consulare are temei juridic ferm şi se organizează pe baza unor norme şi proceduri transparente şi uşor de accesat de solicitanţii de servicii, atât la sediu, cât şi pe site-ul ambasadei, pe meniul căsuţei vocale telefonice şi, lucru pentru care vă mulţumim din nou, prin intermediul Romedia. Aşa cum se întâmplă în orice stat de drept, românii din ţară sau din Grecia îşi reglementează statutul familial sau cetăţenia conform legii, inclusiv în ceea ce priveşte baremurile taxelor de servicii, pe care misiunile diplomatice le aplică şi nu le comentează.
 
În ultima vreme tot mai mulţi copii din familii mixte româno-elene nu deţin acte de identitate româneşti, ci doar pe cele elene, şi, în mică măsură vorbesc ori vor vorbi limba română. Ce ar trebui să ştie părinţii despre avantajele / dezavantajele pe care le pot avea aceşti copii din diaspora română devenind ori nedevenind cetăţeni romani cu toate drepturile legale?
Proximitatea geografică, afinităţile cultural-istorice şi apartenenţa comună la UE fac din România şi Republica Elenă spaţii de largă comunicare în domeniul liberei circulaţii a persoanelor. Dincolo de condiţiile economice inerente care fac, la un moment dat, mai atractivă sau mai puţin atractivă pentru o familie de români stabilirea într-un stat UE, păstrarea identităţii naţionale ar trebui să constituie o prioritate pentru părinţii care aduc pe lume sau cresc copii în străinătate. Cetăţenia, limba, cultura şi valorile naţionale sunt în măsură să potenţeze, nu să dilueze condiţia membrilor comunităţilor româneşti din afara graniţelor şi chiar să îi ajute să se integreze în societăţile în care trăiesc pentru perioade mai scurte sau mai lungi. Ambasada oferă în permanenţă informaţii şi servicii cetăţenilor români care vor să îşi reglementeze statutul propriu şi pe cel al copiilor. Informaţiile de bază sunt uşor accesabile pe site-urile misiunii şi instituţiilor româneşti cu responsabilităţi în domeniu. Doresc să subliniez, în context, că reglementarea calităţii de cetăţean şi a tuturor raporturilor cu statul român trebuie abordate pe baza înţelegerii necesităţii respectării tuturor cerinţelor impuse de legislaţia română, în acceaşi măsură în care cetăţenii români domiciliaţi în Republica Elenă se conformează legislaţiei şi practicilor statului de reşedinţă.
 
Pentru a evita nişte cheltuieli în plus ori din comoditate mulţi români preferă paşapoartele RDS iar mai apoi în România întâmpină diferite dificultăţi. Ce înseamnă pentru românii din Grecia a deveni cetăţean român cu domiciliul în străinătate în paşaport, ce avantaje / dezavantaje implică şi ce categorie de români ar trebui să opteze pentru acestea?Lucia-LucianFATU
Potrivit normelor legale în materia documentelor de călătorie, cetăţenii români pot opta între stabilirea domiciliului în ţară sau străinătate. In funcţie de această opţiune, ei vor avea drept să solicite, la Secţia Consulară, paşaport electronic simplu, respectiv de cetăţean român cu domiciliul în străinătate (CRDS), iar taxa pentru acest serviciu este unică, indiferent de tipul documentului. In mod logic, în situaţia CRDS, cetăţeanul român nu va mai putea deţine şi cartea de identitate (document care atestă reşedinţa în ţară), cu toate consecinţele care decurg din această situaţie.
 
Imediat după venirea dvs. mulţi români apreciază că au intervenit schimbări constructive cum ar fi programarea pentru paşaport pentru a evita aglomeraţia şi aşteptarea foarte îndelungată, dar şi răspunsuri telefonice la întrebările cetăţenilor. La ce alte schimbări să ne aşteptăm?
Apreciez profesionalismul şi devotamentul colectivului pe care l-am găsit la preluarea funcţiei. Chiar dacă nu s-a reuşit, până în prezent şi, poate, nu vom reuşi nici noi să oferim servicii ireproşabile tuturor solicitanţilor, vreau să declar ferm că la Secţia Consulară a Ambasadei României la Atena se munceşte cu seriozitate, modestie şi imparţialitate. Mulţumim celor care ne apreciază şi cerem înţelegere celor care aşteaptă mai mult de la noi.
Programarea preluării cererilor de paşapoarte este o practică la nivelul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare europene şi nu numai. Volumul de muncă şi precizia reclamate de procesarea electronică a acestui tip de servicii impun înţelegerea, de către solicitanţi, a necesităţii eşalonării şi a unui comportament civilizat pe durata interacţiunii cu funcţionarii noştri. Cu câteva excepţii, pe care le tratăm cu toată fermitatea, cetăţenii români se conformează cu responsabilitate acestor exigenţe, lucru pentru care le mulţumim.
Schimbările nu ţin doar de ordinea interioară a activităţii Secţiei Consulare, ci şi de procesul continuu de modernizare a serviciilor adresate românilor de pretutindeni pe care îl implementează MAE. Aş dori să exemplific prin Centrul Unic de informare consulară la care vom fi conectaţi într-un viitor apropiat, astfel încât solicitările de informaţii vor fi dispecerate, fără costuri telefonice suplimentare, de un colectiv de specialitate din Bucureşti, care va direcţiona, la nevoie, apelurile preluate către misiunile diplomatice şi oficiile consulare din reţeaua externă. Suntem încrezători că România va adera în curând la Spaţiul Schengen şi această evoluţie va facilita, în continuare, obţinerea, de către toţi cetăţenii români, a beneficiilor care decurg din statutul de membru UE.
 
Dincolo de aprecieri, există şi mulţi români care consideră că la consulat funcţionarii sunt trimişi politic şi care, mai puţin ori deloc, se interesează de problemele acestora. Veţi reuşi să schimbaţi aceste prejudecăţi ale românilor din Grecia şi să îi convingeţi că sunteţi aici pentru a-i ajuta?
Fără excepţie, personalul Secţiei Consulare a Ambasadei României la Atena este constituit din angajaţi MAE de carieră şi funcţionari consulari cu mandat temporar, fără afiliere politică sau agende personale. Munca în domeniul consular este strict reglementată de legislaţia şi practica internă şi europeană, se desfăşoară în contact direct cu cetăţeanul şi este realizată, din constrângeri bugetare prea bine cunoscute, în colective puţin numeroase în care, vă asigur, elementul politic sau comoditatea nu pot găsi prea mult spaţiu de manevră. Probitatea noastră profesională şi umană nu se declară insă, ci se apreciază de către petenţi, prin utilitatea pe care o găsesc în serviciile prestate de noi. Suntem aici, pe perioada mandatului, pentru a ne face datoria, iar între zâmbetul şi umbra cu care solicitanţii de servicii consulare părăsesc sediul nostru sunt închise reperele care ne măsoară satisfacţia profesională. In sens mai larg, consider că imaginea externă a României este definită, în bună măsură, de imaginea ţării în ochii comunităţilor româneşti de pretutindeni şi, în acest sens, ghişeul consular constituie unul dintre cele mai directe şi eficiente canale de comunicare. Pornind de la popularitatea publicaţiei dumneavoastră şi de la obiectivul nostru comun de a veni în întâmpinarea nevoilor românilor din Grecia, dacă prezintă interes, vă propun deschiderea unei rubrici de dialog cu cetăţenii pe probleme consulare.
 
Este pentru prima oară în istoria Ambasadei României la Atena când ambasada şi secţia consulară sunt o familie în adevăratul sens al cuvântului. Ajută faptul că Lucia şi Lucian Fătu sunt şeful Secţiei Consulare, respectiv ambasadorul României în Grecia, la succesul activităţii diplomatice din Atena şi la găsirea imediată a unor soluţii la problemele cetăţeanului?
După o perioadă în care am desfăşurat cariere diplomatice paralele, soţul meu şi cu mine am ajuns la soluţia naturală a muncii în echipă, atunci când configuraţia zonei de resurse umane a misiunii a permis. Apreciez deplin şansa pe care o am, asemenea multor familii de diplomaţi români, de a lucra împreună cu soţul, dar mă consider, în acelaşi timp, temeinic pregătită teoretic şi practic pentru locul pe care îl ocup în ambasadă şi apreciez că gradul de autonomie pe care îl implică activitatea Secţiei Consulare în cadrul misiunii răspunde perfect imperativului evaluării individuale a activităţii fiecăruia dintre noi. Pot spune, chiar, că, din unele puncte de vedere, a lucra în colectiv impune pentru soţi exigenţe profesionale şi personale mai severe decât cele specifice activităţii individuale.
 
Aş dori să închei cu o întrebare grăită de cei mai mulţi cititori şi la care cu toţii aşteptăm răspuns: Pot spera românii din diasporă la reducerea taxelor consulare?
In legătură cu această problemă deosebit de sensibilă, permiteţi-mi să reamintesc faptul că, în cursul anului 2012, MAE a iniţiat un proiect de act normativ pentru modificarea şi completarea Legii nr.198/2008 privind reglementarea cadrului în materia taxelor consulare. Proiectul viza diminuarea semnificativă a cuantumului taxelor aferente anumitor servicii consulare, precum şi sistematizarea şi chiar extinderea categoriilor de servicii consulare prestate cu titlu gratuit prin efectul legii. Proiectul a fost inclus ulterior în legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe pe durata vacanţei parlamentare din vara anului 2012, însă nu a putut fi adoptat, întrucât nu a primit avizul favorabil al Ministerului Finanţelor Publice, care şi-a motivat poziţia prin potenţialul impact negativ asupra bugetului de stat.
Recent, printr-o iniţiativă parlamentară a fost elaborat un proiect de lege având ca obiect de reglementare, de asemenea, reducerea considerabilă a cuantumului anumitor categorii de taxe consulare, inclusiv a celor pentru înscrierea certificatelor de stare civilă străine în registrele de stare civilă româneşti.
 
Vă mulţumim şi vă urăm mult succes!
Mulţumesc. 
 
Ana Ţuţuianu – Romedia.gr
Foto 1 stânga sus - Consulul Lucia Fătu. 
Foto 2 dreapta jos - Consulul Lucia Fătu alături de excelenţa sa Ambasadorul României în Grecia, Lucian Fătu.