Tipărire

Interviu, în exclusivitate pentru RoMedia.gr, cu excelenţa sa dl. Lucian Fătu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Republica Elenă. 
Având în vedere că deja v-aţi familiarizat cu problematica specifică a misiunii 

din Grecia, (vă aflaţi aici deja de peste 2 luni), vă rog să ne spuneţi care sunt priorităţile dvs. în noua misiune în Grecia. 
Sunt onorat de acest mandat în Grecia, într-o perioadă în care relațiile dintre România și Republica Elenă sunt excelente și în care există provocări comune, dar şi multiple oportunități de cooperare. Avem un potențial deosebit pentru intensificarea cooperării bilaterale, pe care doresc să îl valorificăm.
În primul rând, vom încuraja intensificarea dialogului bilateral, prin organizarea de vizite, la București și la Atena, la nivel înalt dar și la nivel sectorial, pentru a dezvolta cooperarea politică, economică şi cultural-ştiinţifică. Sunt foarte multe domenii cu potențial, în special cel al telecomunicaţiilor, energiei, mediului, turismului, culturii și educației. Vom încerca, chiar și în contextul crizei economice, să identificăm soluții creative pentru a intensifica schimburile comerciale și investițiile reciproce dintre cele două țări. În acest scop, este important ca oportunitățile oferite de cele două piețe să fie explorate de oamenii de afaceri români, dar și de cei eleni.
Dezvoltarea cooperării în domeniul afacerilor europene, mai ales în contextul în care Grecia va asuma Președinția Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului viitor, este, de asemenea, o prioritate, la fel ca și intensificarea relațiilor de cooperare în plan regional și în cadrul multilateral.
Acordăm un rol prioritar relației cu comunitatea românească și cu toate asociațiile românești din Grecia. M-am bucurat să descopăr că acestea au o activitate culturală foarte intensă și vom căuta să sprijinim cum putem mai bine eforturile acestora.

Cum vedeţi evoluţiile viitoare ale relaţiilor româno-elene, politice, culturale şi economice?
Relațiile noastre au crescut și s-au intensificat constant în ultimii ani. Dorim să încurajăm în continuare această tendință și să facilităm dialogul și cooperarea, în toate domeniile în care avem abordări, dar și interese comune. Dintre acestea, desigur, domeniul economic și cultural sunt prioritare și avem interesul să consolidăm parteneriatele care deja există dar și să încurajăm identificarea unor oportunități noi de cooperare. România și Grecia sunt parteneri regionali și europeni și în acest cadru coordonarea este foarte importantă. Un moment important în acest sens vor fi primele 6 luni ale anului viitor.
În prezent și până în luna iunie 2014, România deține Președinția Procesului de Cooperare în Sud Estul Europei (SEECP), iar Grecia va prealua pentru 6 luni, începând cu 1 ianuarie 2014, Președinția Consiliului Uniunii Europene. În acest cadrul, vom colabora pentru a susține și promova inițiative comune, în special vizând desvoltarea democratică şi perspectiva europeană a Balcanilor de Vest.

Cooperarea economică între cele două ţări e înfloritoare, în ciuda crizei, spunea ministrul de externe Titus Corlăţean. În ce constă de fapt aceasta cooperare?
Grecia este un partener comercial foarte important pentru România și unul dintre primii investitori pe piața românească. În ciuda crizei economice, relațiile noastre comerciale au menținut o tendință pozitivă de creștere. La 31 decembrie 2012, schimburile bilaterale romano-elene au fost de 1.115,6 milioane euro, din care 546,89 milioane euro exporturi şi 568,71 milioane euro importuri. La 31 iulie 2013, schimburile bilaterale au fost de 677,82 milioane euro, în creștere cu 6,87% fata de luna iulie a anului trecut. Exporturile au fost de 330,84 milioane, în creştere cu 8,05%, iar importurile de 346,97 milioane, în creştere de 5,77%).
În același timp, la data de 31 iulie 2013, în România erau înregistrate 5.694 firme cu capital elen, reprezentând 3,04% din numărul total al acestui tip de societăți aflate în evidenta Registrului Naţional al Comerţului. Aceste firme deţin împreună un capital total de 1,73 miliarde euro, respectiv 5,10 % din capitalul firmelor cu capital străin din țara noastră. In clasamentul țărilor din care provine capitalul investit prin societăți comerciale în România, Grecia ocupa locul 6. Aceste date nu includ investiţiile de portofoliu, care aduc substanţă considerabilă aportului de capital elen pe piaţa investiţională românească.

Care sunt oportunităţile de a intensifica colaborarea bilaterală România – Grecia în diferite domenii cum ar fi turismul, educaţia, comerţul, protecţia socială, dincolo de apartenenţa ambelor ţări la Uniunea Europeană?
În domeniul turismului, dorim să încurajăm operatorii să elaboreze pachete turistice comune, în zone de interes, cum ar fi, în România, zona Moldovei și mănăstirile sale, având în vedere fondul spiritual comun al ortodoxiei, Delta Dunării, litoralul Mării Negre, zonele montane, iar din Grecia, litoralul, zonele montane, zonele de interes istoric și arheologic. Suntem bucuroși că foarte mult turiști din România vizitează anual Grecia, dar ne propunem să atragem și un număr important de turiști greci în România. În domeniul educației, dorim să încurajăm schimburile de elevi și studenți, și să sprijinim cooperările între Universitățile din cele două țări, inclusiv în domeniul studiului limbii române, respectiv al limbii elene.

Între România şi Grecia există o relaţie de înfrăţire religioasă, între cele două popoare ortodoxe şi cele două biserici existând o tradiţională relaţie de prietenie. Cum poate fi valorificată această relaţie spirituală în interesul ambelor părţi, şi mai ales a României, gândindu-mă aici la turismul religios pe care ţara noastră vrea să îl dezvolte?
Dialogul direct între cele două Biserici este foarte important, dar și relația enoriașilor cu bisericile pe care le frecventează. Ne bucurăm că în Grecia sunt biserici unde oficiază preoți români, acesta fiind un element foarte important pentru comunitatea românească de aici. La 26-27 octombrie, de sărbătoarea Sfântului Dumitru, întreaga ortodoxie română a primit cu căldură mesajul tradiţional de frăţie adus, în acest an, de Mitropolitul Dionisie al Corintului, odată cu moaştele Sfintei Elena şi Icoana Sfântului Constantin. Am fost, la rândul meu, profund impresionat de audienţa de prezentare pe care mi-a acordat-o Inalt Prea Sfinţitul Ieronim II şi de primirea la Mitropolitul Chrisostom al Patrei, ocazie cu care m-am rugat la Catedrala Sfântului Andrei, ocrotitorul românilor. După cum spuneam, dorim să încurajăm dezvoltarea turismului religios, atât pentru românii care doresc să viziteze locațiile de interes spiritual din Grecia, cum ar fi Muntele Athos, Meteora și altele, dar și ca cetățenii greci să viziteze mănăstirile din zona Moldovei și Bucovinei. În acest scop, este necesară o implicare mai mare a operatorilor de profil.

Grecia va prelua preşedinţia UE în primele şase luni ale anului viitor. Poate acest lucru, în general, să influenţeze dezvoltarea relaţiilor bilaterale? Cum veţi exploata această oportunitate?
Am început deja un dialog cu partea elenă în și consultările vor continua pentru a ne coordona în acele domenii în care avem poziții și interese comune. România are o poziție de principiu de sprijin pentru prioritățile elene pe perioada Președinției Consiliului Uniunii Europene și vom avea o cooperare foarte strânsă în această perioadă, cu atât mai mult cu cât în aceeași perioadă România deține Președinția Procesului de Cooperare în Sud Estul Europei (SEECP). Împărtășim aceeași abordare cu privire la creșterea economică, necesitatea asigurării locurilor de muncă pentru tineri, instrumentele economice, financiare și fiscale europene, sprijinim, de asemenea, Politica Maritimă Integrată și celelalte obiective anunțate de partea elenă. De asemenea, țările noastre sprijină continuarea procesului de extindere a UE, relațiile cu statele din Balcanii de Vest, Parteneriatul Estic. Migrația este, de asemenea, un domeniu de interes comun.

România a fost un partener de nădejde în programul FRONTEX ajutând în acest fel la protejarea Greciei de la imigraţia ilegală, nu numai a Europei. Care sunt planurile României cu privire la viitorul acestui program?

Migrația este o preocupare comună a Greciei dar și a României, mai ales în perspectiva apropiatei, sperăm, aderări a României la Spațiul Schengen. În acest sens, suntem un partener de nădejde al Greciei în cadrul agenției europene FRONTEX. 
În 2013, România a participat în cadrul misiunilor FRONTEX cu 150 de experți, 50 de camioane și vehicule de patrulă, 1 laborator criminalistic mobil, 8 echipe de câini antrenați, 3 nave și un elicopter. De asemenea, România participă la operațiunile Poseidon Land 2012 Operation – Extension, Land Focal Points Operation 2012 – Extension, și Air Focal Points Operation – Extension. Vom continua participarea activă la aceste proiecte și operațiuni, derulate în cadrul FRONTEX.

Ne putem lăuda cu faptul că în Grecia foarte mulţi români, acum cu dublă cetăţenie fiind „adoptaţi” de ţara în care ne aflăm, deţin importante funcţii în aparatele statului elen, cum ar fi ministere, spitale, primării, etc. şi care pot ajuta românii din Grecia în ansamblu. În acest context, în ce mod veţi valorifica aceste oportunităţi?
Comunitatea românească din Grecia este numeroasă, foarte bine organizată și activă. Dorim să avem o colaborare foarte bună și să sprijinim proiectele promovate de aceasta. Comunitatea românească în ansamblul său și, în mod particular, persoanele cu dublă cetățenie, română și elenă, constituie reale punți de legătură între cele două țări și pot contribui direct la dezvoltarea relațiilor și la o mai bună cunoaștere reciprocă între cele două popoare, în special din punct de vedere cultural, dar nu numai. In acelaşi timp, Ambasada face toate eforturile pentru a răspunde nevoilor cetăţenilor români cu domiciliul în Republica Elenă, atât din punct de vedere consular, cât şi cultural.

Comunitatea românească din Grecia se poate lăuda, în ultimii ani cu activităţi dintre cele mai alese, asociaţii răspândite pe întreg teritoriul Greciei, care sărbătoresc Ziua Naţională, Ziua Limbii Române, Paştele la Români, Dragobetele ori alte sărbători importante. Între activităţile acestora se numără şi cursuri de limbă română pentru copii, un program dintre acestea având finanţare de la DRP încă din 2008. Există, şi dacă da, ce planuri are Ministerul Educaţiei Naţionale faţă de asemenea cursuri existente şi în alte ţări din lume, în sensul oficializării şi recunoaşterii acestora, cel puţin, prin acordarea unor diplome de competenţă lingvistică de către MEN?

Apreciem foarte mult eforturile asociațiilor românești pentru organizarea cursurilor de limbă română și a unei palete largi de activități culturale și educaționale. Vom sprijini toate eforturile lor prin mijloacele legale și financiare care sunt disponibile în acest moment, inclusiv prin facilitarea dialogului cu autoritățile competente din ţara noastră.

În data de 15-05-2013, pe adresa Ambasadei României din Grecia a fost transmisă, de către ΠΑΓΚΟΣΜΙΑ ΒΛΑΧΙΚΗ ΑΜΦΙΚΤΙΟΝΙΑ (Asociaţia Mondială a Aromânilor), o scrisoare cu privire la Legea Nr.176 din 06.06.2013 care modifică art. 1 alin. (1) din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, (publicată în MONITORUL OFICIAL NR. 343 din 11 iunie 2013), epistolă în care se precizează că, prin aceste modificări, în mod eronat, sunt incluse în diaspora română de pretutindeni toate categoriile de vlahi din sud estul Europei, chiar şi aceia care în afara dialectului vorbit nu au alte legături cu România. Care a fost răspunsul Ambasadei României?
Am luat notă de această scrisoare și ea a fost trimisă autorităților de la București. După cum cunoașteți, Guvernul României respectă principiul autodefinirii comunităților, în conformitate cu legislația internă și reglementările europene și internaționale în domeniu.

În urmă cu puţin timp, aţi inaugurat un nou Consulat Onorific la Patra. Ţinând cont de faptul că este al doilea Consulat Onorific al României în Grecia alături de cel din Corfu, care este rolul noului consulat înfiinţat?
Circumscripția Consulatului Onorific din Patra acoperă Regiunea Greciei de Vest, care include județele Achaia, Ilias și Aitoloakarnanias și are drept scop menținerea dialogului și cooperarea cu comunitatea românească și cu autoritățile lene din zonă. De asemenea, sprijină cooperarea bilaterală, promovarea unor inițiative culturale și educaționale, în colaborare cu Ambasada României. Asemenea celorlalte state, România valorifică potenţialul instituţiei Consulului Onorific şi intenţionăm să extindem reţeaua acestei categorii de reprezentare.

O mare provocare a misiunii dvs. o reprezintă sprijinirea cetăţenilor români aflaţi în dificultate şi care apelează telefonul ambasadei pentru a găsi ajutor. Care sunt domeniile în care, concret, instituţia condusă de dvs. îi poate ajuta pe concetăţenii noştri?
După cum se cunoaște, în conformitate cu prevederile legale în vigoare și competențele misiunilor diplomatice, Ambasada României sprijină cetăţenii români aflaţi în situaţii dificile:
1.Cetățeni români cărora li s-au furat documentele de călătorie sau acestea au fost pierdute, motiv pentru care misiunea diplomatică eliberează în regim de urgență documente de călătorie.
2. Cetăţeni romani spitalizaţi de urgenţă, ocazie cu care misiunea contactează de îndată familia, o informează și oferă date relevante despre situaţia curenta.
3. Cetăţeni romani aflaţi în situaţii deosebite şi având copii minori fără nicio resursa financiară, ocazie cu care Ambasada identifică soluţii de repatriere de urgenţă.
4. Cetăţeni romani aflaţi în penitenciarele elene pentru care misiunea diplomatică efectuează, la cerere, demersuri constante către autorităţile elene, după caz, pentru asigurarea asistentei medicale, psihologice.
Totodată au loc vizite la penitenciare și se poartă discuţii atât cu directorii, cât şi cu deţinuţii. De la caz la caz se întreprind demersuri legale la autorităţile elene pentru asigurarea măsurilor legale de asistenţă juridică, scoateri la muncă, permisii, urgentarea măsurilor de verificare a unor situaţii dificile. Este subliniat constant interesul Ambasadei pentru respectarea drepturilor ce revin deţinuţilor în penitenciare și sunt efectuate inclusiv acte notariale pentru deţinuţii români.
Suntem satisfăcuţi de dialogul cu autorităţile elene şi exprimăm apreciere pentru modul în care îşi fac datoria în menţinerea ordinii şi legalităţii. Consulul şi Ataşatul de interne al Ambasadei sunt în permanentă legătură cu partenerii eleni.
5. Ambasada acordă asistenţă familiilor unor cetăţeni romani decedaţi pe teritoriul elen, prin facilitarea comunicării imediate cu autorităţile elene, facilitarea contactării imediate a companiilor de pompe funebre pentru efectuarea repatrierilor cat si demersuri pe lângă primăriile elene în vederea eliberarea in regim de urgenta a actelor de deces.
Acestea sunt câteva din activităţile pe linie consulară ale Ambasadei și exemplele pot continua ţinând cont de complexitatea și diversitatea cazurilor aflate în atenţie.

Îşi va deschide Ambasada României, atât prin relaţia directă de la ghişeul Secţiei Consulare, dar şi indirect prin presa de limbă română de la Atena, porţile către cetăţean şi problemele acestuia indiferent din ce categorie face parte?
Porțile noastre sunt mereu deschise pentru toți cetățenii români. Ambasada României la Atena asigură permanent sprijinul cetăţenilor români, cu respectarea cadrului juridic ce reglementează funcţionarea și competentele unei misiuni diplomatice. Reprezentanţii Ambasadei noastre sunt preocupaţi constant de identificarea celor mai rapide soluții legale de sprijinire a solicitanţilor de servicii consulare. Aşa cum este cunoscut, în baza colaborării cu Ambasada noastră, presa de limbă română din Grecia prezintă numeroase elemente de informare a publicului în ceea ce priveşte problematica consulară, ce implică modul de obţinere a documentelor de călătorie, paşapoarte, acte de stare civilă sau actele notariale necesare pentru cetăţenii români, precum și alte informaţii utile pentru comunitatea română.

Vă mulţumim şi vă urăm mult succes. 
Vă mulţumesc.  

Ana Ţuţuianu, Deea Mazilu - RoMedia.gr 
Sursa foto - MAE, Ambasada Romaniei în Grecia 
 
Accesări: 2536