Tipărire

Interviu, în exclusivitate pentru RoMedia.gr, cu interpretul Călin Brăteanu, invitatul special al spectacolului dedicat Zilei Naţionale de Comunitatea Bucovina Argos 
Vreau să vă felicit pentru cântecul de suflet dăruit nouă astăzi şi mai ales pentru colindele care ne lipseau, căci departe de casă nimeni nu ne bate uşa cu un colind românesc aşa cum se obişnuieşte pe la noi. Şi asta pentru că puţine asociaţii se învrednicesc să facă un asemenea lucru, iar dacă o fac puţini sunt aceia care au acest privilegiu. Şi mă întreb cum de vă veni ideea de a ne face un asemenea dar la o zi a Unirii? 
Păi suntem în pragul sărbătorilor de iarnă. 1 decembrie Ziua Naţională, 6 decembrie Sf. Nicolae, deja ne apropiem cu paşi repezi de sărbătorile de iarnă. Este adevărat că probabil românii se simt departe, dar noi nu vă simţim aşa. Mie mi se pare că toţi prietenii mei sunt din Suceava. Când apar acasă zici că au plecat ieri. Şi pentru că e vremea colindelor nici nu se putea mai bine să deschid poarta sufletului decât printr-un colind. Şi a fost bine aşa.

Trebuie să recunosc că după succesul lui Gelu Voicu de anul trecut, azi aţi fost la înălţime, pentru că atunci când o asociaţie ajunge la un nivel trebuie să ţină ştafeta sus iar românii din Argos au, acum, această grea misiune.
Da. Noi am venit aici cu un alt spectacol pentru că suntem altă generaţie. Vremurile nu mai sunt cele de acum 15 ani, vremurile sunt tulburi ori poate limpezi pentru cei care ştiu să citească în ele. Noi am venit aici cu un produs al Bucovinei, cu cântecele noastre, cu aceste mănăstiri, cu cultura tradiţională, cu oul încondeiat, acest uriaş purtător de tradiţie, de simbolistică, cu ceramica de Marginea unică în Europa. Am adus câte puţin din multe ca să bucurăm pe toată lumea. Cred că este vremea să adunăm din ce în ce mai multe suflete pe lângă cântec, pe lângă cultură, căci fără cultură suntem nimic. Atunci trebuie să avem grijă de cultura noastră materială şi spirituală. Să nu uităm de relaţiile româno elene foarte vechi. Globalizarea are şi părţi bune şi părţi rele, însă noi trebuie să fim atenţi să nu ne pierdem identitatea. În această seară am arătat un colţ de Românie.

Cum vedeţi, cu ochiul românului de acasă, această luptă a asociaţiilor româneşti din străinătate, nu numai din Grecia, în a promova şi transmite românului dorinţa de a-şi păstra identitatea culturală şi naţională?
În această seară am făcut apel la unitate. Această asociaţie pe care o respect şi pe care o felicit pentru ceea ce face (n.r. Bucovina), dacă ar face mai multe asociaţii asemenea lucruri cred că România ar fi mult mai mult promovată. Totul ţine de promovare şi de media. Cred că trebuie să ne promovăm foarte bine şi foarte clar interesele. Oamenii încă nu ştiu cine suntem. Este mare păcat să treacă totul pe lângă noi şi să vedem numai răul din noi şi nu binele. Asta trebuie să ne dea de gândit pentru că altă şansă nu avem şi totul ţine de promovare.
Aşa se explică acest decor impresionant cu fotografii de la vestitele mănăstiri româneşti?
Dar cu patrimoniul Unesco suntem unici în lume, cu această ceramică de Marginea suntem unici în lume, cu portul popular suntem unici, aceasta este identitatea noastră, suntem noi - Bucovina. Este foarte important că avem o temelie pe care putem clădi. Prin această Bucovina acum promovăm România. Ne interesează să fim promovaţi şi încercăm să aducem şi grecii în România. Poate nu avem plaja, marea şi măslinii de aici dar avem pensiunile noastre, ospitalitatea, pădurile, mănăstirile şi este foarte important în a-i face parteneri în a convieţui împreună. Muncim aici, dar ce facem mai departe? Mulţi au aici căminul dar nu se pot dezlipi de ţara mamă pentru că aşa suntem construiţi. Ce facem ca să fim utili unii altora şi să ajungem la un nivel superior? Am plecat dintr-o societate care s-a redefinit în 1989 şi încercăm să o reclădim. Cu piedici, cu greşeli, cu situaţii care nu ne-au avantajat ori nu  dar trebuie să alegem calea cea bună pentru o convieţuire bună.

Şi totuşi, experienţa de 20 de ani de după 89 ne arată că românii cu greu convieţuiesc unii cu alţii în străinătate.
Da, cred că avem o problemă în felul nostru de a fi, dar câţi dintre noi au luat atitudine pe această temă? Câţi dintre noi s-au grupat în asociaţii adevărate pentru că este foarte mic numărul asociaţiilor care într-adevăr îşi fac datoria. De multe ori sunt făcute pentru mici interese, promovare personală, carte de vizită. Şi cele care sunt făcute pentru promovare personală vor lupta ca cele adevărate să nu iasă în faţă. Pentru că aşa suntem noi. Dar hai să nu căutăm partea rea, să vedem lucrurile bune. Important este că ne mişcăm, că începem să realizăm faptul că dacă nu suntem uniţi şi nu avem o strategie clară nu avem nici o şansă să ne susţinem.

Şi dacă cei care nu vor binele sunt prea mulţi faţă de cei care dezinteresat luptă pentru a promova numele de român ce ne facem?
Este problema lor. Eu ştiu 18-19 milioane de români care se mândresc cu asta. Este problema celor care au plecat afară şi nu au acum o personalitate, nu au un caracter puternic care vine de la educaţie. Fără educaţie şi fără cultură nu facem nimic. Deci dacă discutăm de oameni educaţi nu cred că le va fi ruşine de numele de român. Crezi că dacă nu recunoşti că eşti român, îţi refuzi ţara, statutul ai vreo şansă în altă ţară? Niciodată. Drumul ţine de neamul tău, de locul pe care Dumnezeu ţi l-a dat.

Aţi fost în Austria, Italia, Franţa, Anglia, Germania, Elveţia, Ucraina şi acum Grecia. Comparând această sărbătoare cu celelalte, cum aţi caracteriza această seară?
Eu zic că a fost o seară reuşită, nişte oameni care au fost fericiţi, oameni bucuroşi care m-au purtat prin emoţiile lor şi m-au făcut să le ofer un program diferit de ce stabilisem. Foarte calzi aceşti oameni, oameni cu probleme, cu frustrări, oameni într-o situaţie nu foarte roză să nu uităm, dar care au venit şi am sărbătorit împreună. Şi asta pentru că oriunde am fi merităm să ne spunem LA Mulţi Ani de Ziua Naţională.

Eu vă mulţumesc pentru cântecul dăruit şi cuvintele frumoase oferite acum.
Eu am transmis un mesaj, că acum este vremea noastră. Până acum făceau alţii pentru noi, tata, mama, bunica. Acum noi trebuie să facem. Împreună suntem puternici, singuri suntem nimic. Români ne-am născut şi români vom muri indiferent ce s-ar întâmpla.
Ana Ţuţuianu – RoMedia.gr  

Accesări: 2388