Zi superbă de duminică, la finele săptămânii trecute, tocmai bună de ieşit la plimbare cu familia, copiii ori prietenii dragi. O parte dintre românii din Atena însă au ales să meargă la Biserica Sf. Nectarie din centrul capitalei elene, lăcaş binecunoscut de mare parte dintre românii din Grecia ca fiind biserica ateniană unde se slujeşte româneşte. 

Pe oricine ai întreba cunoaşte unde este situată biserica, iar dacă nu îţi poate spune cu exactitate de strada Asklipiou atunci ţi se spune cu aproximaţie undeva pe lângă staţia de autobuz Akadimias.
Mergând înspre locaţia respectivă, în liniştea dimineţii de duminică, sporadic, se aud doar motocicletele care trec pe marele bulevard. Înaintând pe strada Asklipiou, lăsăm în spate bulevardul Akadimias şi zarva motoarelor. Auzul percepe uşor, uşor voci de copii şi cuvinte româneşti. De pe nişte trepte de marmură un tânăr coboară cu ornamente florale albe semn că suntem aproape. 

 

Din stradă tabloul este superb. În plin centru, printre blocurile înalte şi tonele de beton turnate de societatea modernă o mică oază de verdeaţă face notă discordantă. Pomii şi plantele de la intrarea în curtea bisericii oferă oxigenul organismului tău, aşa cum actul mântuirii din interiorul lăcaşului îţi oferă oxigenul sufletului. Păşim cu curiozitate intrând în curtea mare a bisericii.
În faţă… somptuoasa biserică elenă Sfântul Sf. Nicolae şi urmează al doilea şir de scări pentru a ajunge la intrare. În stânga acesteia însă se află o bisericuţă mică dar strălucitoare. Aerul sclipitor al acesteia este dat nu atât de soarele puternic al dimineţii, cât de viaţa din jurul acesteia. Micuţii români se învârt în jurul părinţilor lor aflaţi în curtea bisericii, câteva persoane (ale bisericii suntem asiguraţi) oferă spre vânzare material bisericesc cărticele de rugăciuni, lumânări, calendare şi alte mici obiecte bisericeşti, iar de la intrare văzând oamenii înţelegem că biserica este arhiplină. Păşim în lăcaşul de cult. Aparatul foto şi bliţul nu ne lasă să trecem neobservaţi, dar reuşim să luăm câteva instantanee (vezi foto).
Cu greu ne strecurăm până în faţa altarului. Enoriaşii ascultă cu atenţie slujba oficiată de părintele Ilie Frăcea. Alături de părintele român care reuşeşte să fie în inimile românilor actual bisericesc este săvârşit cu ajutorul câtorva paracliseri, oameni de credinţă, obişnuiţi ai bisericii. Printre aceştia şi asistentul universitar Ion Marian Croitoru, doctor în teologie. Oamenii ascultă cu atenţie. Cu toţii se închină şi se roagă. Alţii stau în picioare, alţii în genunchi însă cu toţii au în suflet câte o rugăciune. Unii pentru prosperitate, alţii pentru vindecarea unei boli, alţii de iertare a păcatelor, unii pentru familia şi copii lăsaţi în ţară, unii pentru reuşită profesională, câţiva pentru găsirea unui loc de muncă, etc.
Stau cu toţii în casa lui Dumnezeu încărcându-se cu energie şi speranţă. Îi lăsăm fără a deranja desfăşurarea slujbei şi ieşind afară abordăm câţiva conaţionali care aşteaptă terminarea slujbei. Imaginea descrisă de enoriaşi este impresionantă. Lăcaşul de cult din Atena, situat în strada Asklipiou, reuşeşte să fie nu numai locul de reculegere, mântuire ori apropiere de Dumnezeu. Sute de români merg la slujbele româneşti văzând însă în Biserica din Aharnon ceva mai mult decât un simplu lăcaş de cult.
Pentru românii din Atena, obişnuiţi ai bisericii, acest loc este o părticică de Românie în mijlocul Atenei. Acolo se simt ca în familie. Acolo au legat noi prietenii şi se ajută între ei. Găsesc în biserică şi în părintele Frăcea sprijinul de care uneori au nevoie şi care nu este de neglijat în momente de răscruce. Meritul, recunosc cu toţii, este al părintelui Ilie Frăcea fără de care în această bisericuţă nu s-ar fi grăit româneşte de acum câţiva ani. Şi de aceea toţi aceşti oameni îi sunt alături.
„Când mergi la biserică altfel te ajută Dumnezeu să ai copii, să reuşeşti în viaţă, să îţi faci un rost, să fii sănătos…”, ne spune un tânăr de 28 de ani, venit de 6 ani în Grecia, căsătorit de 4 ani şi tată a doi copii (dintre care unul se va naşte peste câteva luni). Acestuia nu i-a fost frică nici să se căsătorească tânăr şi nici să facă al doilea copil în momente de criză. Biserica înseamnă mult pentru acesta şi familia lui. Primul copil a fost botezat la biserica românească din centrul Capitalei elene, acolo unde va fi creştinat şi al doilea copil dacă nu vor putea ajunge în România, declaraţii cu care cochetează şi soţia prezentă la discuţie, dar care între timp are de „furcă” şi cu copilul care alerga în stânga şi în dreapta.
O altă familie din Iaşi vorbeşte la superlativ despre biserică. Veniţi de 7 ani în Grecia au păşit pragul lăcaşului de cult încă din primul moment. „Aici suntem prieteni, ne cunoaştem, ne respectăm şi ne ajutăm dacă avem probleme. Aici se dau şi anunţuri despre muncă cu ajutorul părintelui”.
Cât despre participarea la o slujbă în limba greacă interlocutorii spun că nu au probleme în a merge şi la biserica elenă din vecinătatea casei atunci când nu au timp să vină până în centru însă acolo nu este ca aici: „când asişti la slujba în limba română îţi dau lacrimile. Parcă suntem acasă. Am găsit aici o părticică din România”.
Un alt tânăr de 31 de ani ne spune că aici se simte ca în familie. Atmosfera descrisă de oameni este una caldă, primitoare, înţelegătoare. Exact ceea ce caută fiecare pentru a înlocui căldura căminului lăsat în urmă.
Printre participanţii la slujbă zărim şi câţiva cunoscuţi. Membri ai Consiliului de Conducere al Comunităţii Sf. Ştefan Cel Mare (Costică Ivu şi Vasile Burlea), membri simpatizanţi ai acestei comunităţi, dar şi pe profesoara de limbă română Laura Budeanu.
Mă încântă faptul că zăresc dascălul copiilor de la Atena la biserică, semn că putem spera în educarea următoarei generaţii în spiritului respectului şi aprecierii celor de lângă ei.
„La biserica din Atena vin de când am păşit în Grecia din martie 2004 şi vin nu pentru că trebuie ci pentru că îmi place. Vin la biserica românească pentru că aici totul e românesc, e pur românesc, tradiţii, slujbă, români care ne adunăm aici. Este ceva frumos, ceva pe care nu îl poţi găsi în bisericile greceşti. Ideea este că aici nu venim numai la slujbă pentru că asta o găsim şi la greci. Aici românii se simt ca acasă, şi-au făcut prietenii, legături fiind şi un prilej de a se întâlni şi a schimba două vorbe în limba română, ceea ce este foarte important atunci când locuieşti într-o ţară străină”, ne-a spus cu amabilitate Laura Budeanu. La slujbă zărim un alt preot. Aceasta este doar participant la slujbă ca şi noi ceilalţi. Stând de vorbă aflăm că este vorba despre părintele Sorin Zahiu, si, atenţie, slujeşte tot la Atena, la Biserica Sf. Vasilie cel Mare, din str. Sarri 25 & Kranaou 2, Piata Koumoundourou, Psiri, Atena (amănunte săptămâna viitoare) Între timp slujba s-a încheiat. Semn că ne-am dus cu vorba în discuţiile cu conaţionalii despre istoria fiecăruia, despre criză, despre ţara mamă şi viaţă în general, subiecte care te poartă în timp fără să îţi dai seama.
La final participanţii la slujbă sunt serviţi cu sarmale, colivă şi un pahar de vin. După câteva minute în uşa laterală îşi face apariţia părintele Ilie Frăcea care prezintă o grecoaică ce caută ajutor casnic. Aceasta imediat începe să discute cu nişte femei românce interesate. Părintele se retrage. Stăm şi noi de vorbă cu domnia sa şi reuşim să aflăm programul slujbelor cu ocazia Sărbătorilor de Paște. Părintelui îi place să stea în spatele reflectoarelor şi nu vorbeşte mult cu presa. Îi lasă pe alţii. Aşa s-a materializat şi interviul cu asistentul universitar Ion Marian Croitoru, doctor în teologie, ce va fi publicat de RoMedia săptămâna viitoare.
Cât despre biserica la care vor merge în noaptea de înviere românii pe care i-am găsit duminica trecută la slujbă au răspuns la unison „AICI”.
„Învierea va fi ca în fiecare an aici. Va fi o înviere mixtă până la ora 12 apoi de la 12 la 2 se va face în limba română între noi şi sperăm că biserica va fi plină ca de fiecare dată”, a subliniat Laura Budeanu dascălul român de la Atena.
Ana Ţuţuianu - C.I.M. – RoMedia.gr