UJRP-Viena2015Obiectivul principal al acestora este România cu toate derivatele lui: român, românesc, românism…
Uniune, unire și orice derivat al acestora creează paradoxal un val de controversă, critică și invidie. Spun asta paradoxal pentru că acestea ar trebui să fie cu ușurință caracterizate prin prietenie, colaborare și forță.
Orice formațiune unită implică un număr de indivizi cu idealuri și scopuri comune care implicit se înhamă la aceeași căruță sub un jug comun. Critica ce apare în urma înființării unui mecanism de acest gen este direct proporțională cu dimensiunea jugului la care se înhamă participanții. Daca aceștia nu sunt susținuți financiar și politic, având astfel libertatea de exprimare necenzurată, apare drama pentru că libertatea individului nu poate fi constrânsă atunci când se auto susține.
Cireașa de pe tort apare în cazul nostru, al Jurnaliștilor Români de Pretutindeni care ne-am unificat zilele trecute la Viena pentru a ne susține reciproc, pentru a ne promova și a ne face cunoscuți sub o singură voce - a Diasporei. Nu suntem singura organizație de acest gen și cu siguranță nici ultima – este loc sub soare pentru “N” variante de astfel de formațiuni libere, având în vedere că nu există monopol pe termenii ”uniune, asociație comunitate” – însă noi suntem un grup de prieteni și asta deranjează într-o perioadă în care principiul „Dezbină și cucerește” dictează regula jocului. Nu putem vorbi decât de o concurență constructivă în acest domeniu și de un câștig intelectual estimat prin numărul de cititori/ ascultători și nicidecum financiar. Aceasta este satisfacția jurnalistului din diasporă pentru că mă îndoiesc de faptul că acesta nu este realizat material în țara în care s-a stabilit. Dacă acesta a ales sa facă presă, radio sau televiziune românească acolo unde se află, o face din pasiune și împins de conștiința unei educații care nu-i permite să se plafoneze doar cu o satisfacție materială și cu un handicap intelectual.
Veți spune că există și excepții, evident, acestea vor confirma mereu regula! Apar mereu ciuperci după ploaie dar se ofilesc la primele raze de soare și se dezintegrează reintegrându-se în sol pentru a-l fertiliza urmând un circuit al naturii în care nu are rost să intervenim!
Aș vrea sa definim noțiunea de jurnalist pe care bătrânul DEX l-a lăsat în spatele biroului de la redacție cu o leafă lunară mai mult sau mai puțin satisfăcătoare.ujrp.publicatii
Jurnalistul român din Diasporă, să fiu mai exactă, nu are o definiție, este un hybrid auto-creat dintr-o nevoie de informare. Cu mici excepții remunerate simbolic, acesta este un veșnic supus al muncii voluntare. Nu este mereu absolvent de jurnalism însă nu este niciodată călău al limbii române pe care o protejează de dezacorduri și “tz” ieftine, conștient fiind de diacritice. Acesta este un observator imparțial si un informator, nu al securității, ci al românilor de pretutindeni. Culege știri de pe teren și nu în fața calculatorului după tehnica modernă a “copy paste-ului”, își respectă colegii de breaslă și ii promovează nu doar în baza deontologiei jurnalistice, ci în baza bunului simț, o regulă nescrisă a umanității. Nu denigrează niciodată și apreciază realizările celorlalți considerându-i un model demn de urmat. Învață unii de la alții în lipsa unui suport de curs predefinit. Obiectivul lor principal este România cu toate derivatele lui, român, românesc, românism.
Sunt ambasadori pe cont propriu ai țării de proveniență cu o responsabilitate grea ce presupune promovarea și păstrarea unei identități culturale aflată în impas.
Tot ei – jurnaliștii - au datoria de a-și informa cu acuratețe conaționalii stabiliți peste hotare și de a le ridica moralul într-o țară străină care de multe ori nu-i dorește, oferindu-le informații legate de drepturile lor dar reamintindu-le constant și obligațiile ce le revin.
Nu este o misiune simplă și unii deviază din comoditate, din interese proprii sau din lipsă de atenție însă aceștia sunt ciupercile despre care scriam mai devreme – nu sunt motiv de îngrijorare!
O parte dintre cei care respectă aceste principii s-au reunit la Viena nu pentru a fonda un club exclusivist ci dimpotrivă, pentru a da naștere unei formațiuni care să-i recunoască și să-i sprijine pe cei care până acum porniseră în misiune pe cont propriu.
Uniunea Jurnaliștilor Români de Pretutindeni este deschisă către toți cei care împărtășesc idealuri comune și sunt dispuși să se înhame la același jug comun, dovedindu-și calitatea prin muncă, prin corectitudinea informației dar și a comportamentului, prin apreciere reciprocă și respectarea deontologiei.
Pentru acest jurnalist, calitatea de membru al Uniunii Jurnaliștilor Români de Pretutindeni ori a altei uniuni, asociații ori grupări jurnalistice va fi doar o formalitate căci munca și activitatea fiecăruia sunt o carte de vizită, constituind însă și strugurii veșnic visați de vulpea oportunistă!
Pentru Ziarul Online Românesc din Grecia Romedia.gr - Ana Maria Cuciureanu