Tipărire
loialitateSambata seara, 11 iulie 2015, ore grele pentru existenta, pentru viitorul Greciei in “zona euro”. Subliniasem la sfarsitul articolului “Grecia: Referendum… si acum ce??!!!” ca oricat de aspre vor fi masurile economice ce vor urma, ele nu ma vor suprinde si, din nefericire, nu sunt dezmintit. 
Ceea ce nu realizasem, cand incercam impreuna cu jurnalista Ana Tutuianu sa intelegem ce inseamna “NU”-ul sau “DA”-ul referendumului de pe data 5 iulie 2015, este ca indiferent ce interpretare se va da din partea partilor implicate (poporul grec, guvernul grec, institutiile europene, guvernele europene) raspunsul va insemna o  DECLARATIE DE LOIALITATE ori un “NU” al Greciei fata de concetatenii europeni.
Sambata seara, 11 iulie 2015, ore grele pentru existenta, pentru viitorul Greciei printre europeni, indiferent daca “european” inseamna sau nu “zona euro” sau Uniunea  Europeana.
Intrunirea ministrilor economiei “zonei euro”, responsabili pentru examinarea cererii Greciei pentru noul imprumut a scos la iveala o notiune de baza din codul de comportament intre natiuni: LOIALITATEA. Este foarte important ca in aceste momente cruciale pentru Grecia se cere Greciei, in primul rand, LOIALITATE, discutiile pe marginea programului economic devenind parca secundare.
Europa cere Guvernului grec garantii “palpabile”, solicita poporului grec ca promisiunile ce le ofera  acum pentru acordarea noului imprumut sa se respecte, cu atat mai mult cu cat poporul grec a refuzat cu mare majoritate, prin referendumul de pe 5 iulie, programul initial care cuprindea obligatii economice in jur de 8,5 bilioane (actualul este calculat in jur de 12,5 bilioane), spunand indirect NU „solidaritatii” europene.
Loialitatea intre natiuni este mai presus de politica care de fapt slujeste aceasta relatie. Loialitatea intre natiuni poate fi “reglementata” si prin trasarea zonelor de influenta politica si desigur… se pedepseste crunt nerespectarea sau incalcarea legilor de conventuire.
Intorcandu-ne cu cateva decenii in urma putem gasi multe dovezi a loialitatii intre natiuni si desigur si a pedepselor impuse.
Primul exemplu este tara noastra, Romania. Asa cum este bine cunoscut Romania a inceput cel de al doilea razboi mondial alaturi de Germania hitlerista si spre sfarsit “a intors armele” contra, alaturandu-se U.R.S.S.-ului (nu intentionez sa analizez contextual acestor hotarari politice). Cu toate jertfele aduse de poporul roman, la sfarsitul razboiului la masa tratatului de pace, Romania a fost abordata oficial ca dusman impunindu-se despagubiri grele in favoarea URSS-ului, atat in natura (vagoanele cu grane si cisternele cu petrol plecau inspre URSS pana mai putin inainte de caderea regimului communist), cat si in  bani (parte din tezaurul in aur al Romaniei este inca “asigurat” la Moscova), dar si cu pierderi de teritorii (Bucovina).
Romania, pe langa despagubirile care i-au fost impuse, a platit neloialitatea (o data cu Germania hitlerista si apoi cu URSS) si prin sacrificarea ei in lagarul comunist in urma tratatului de la Yalta.
In aceeasi perioada Grecia a luptat de la inceput pana la sfarsit alaturi de aliati si a fost rasplatita prin tratatul de la Yalta. Este putin cunoscut scenariul in urma caruia Grecia a scapat de oroarea comunista ce se impunea in Balkani. Pana in ultimul moment URSS-ul revendica Grecia bazandu-se pe trupele de gherila ce le intretinea in muntii din nordul Greciei! Semnaturile finale de la Yalta au lasat Grecia in sfera de influenta a aliatilor rezervand camarizilor greci o prima tradare din partea URSS ce a condus la razboiul civil.
Interesant este ce a rezervat tratatul de la Yalta, Iugoslaviei, sub aspectul loialitatii. Iugoslavia, stat format in urma impunerii sarbilor, a avut un statut  priveligiat in zona Balcanica: era singura tara ai carui cetateni puteau primi permise de lucru in Germania cu avizul statului Iugoslav! Motivul?... Croatia si Slovenia fusesera loiale Germaniei hitleriste. Dovada in plus este darzenia cu care a fost distrusa Iugoslavia in urma caruia noile state formate s-au realiniat la tarile de influenta: exemplu Serbia depinde de Rusia iar Croatia si Slovenia sunt deja membre a Uniunii Europene in urma ajutorului Germaniei.
Loialitatea a fost exprimata si intre tarile de pe diferite continente; nimeni nu poate uita sprijinul, ajutorul acordat de SUA Marii Britanii in razboiul pentru recucerirea insulelor Fokland.
Aderarea Greciei la Uniunea Economica Europeana, actuala Uniune Europeana nu se putea face fara interventia politica a Frantei, interventie datorita dovezilor loialitatii Greciei fata de Europa; ultima dovada fiind reintegrarea ei in NATO (vezi amanunte in articolul http://romedia.gr/prima-pagin%C3%A3/editorial/7499-grecia-referendum%E2%80%A6-%C8%99i-acum-ce.html ) de unde demisionase ca o reactie la neutralitatea Europei in urma celei de a doua invazii turcesti in Cipru. Neutralitatea Europei nu era un act de tradare fata de Grecia ci, din nefericire era o reactie impusa de prima incercare de lovitura de stat contra Presedintelui Makarios a regimului militar - hunta din Grecia (nu intentionez sa analizez aspectul politico-militar al acestor actiuni).
La fel si integrarea in zona euro, a Greciei care nu indeplinea conditiile economice,  a avut la baza loialitatea intre natiuni interpretata prin faptul istoric ca in Balcani, Grecia a fost devotata Europei.
Sambata seara, 11 iulie 2015, ore grele pentru existenta, pentru viitorul Greciei.
Loialitatea Greciei este pusa acum la indoiala! Din pacate neincrederea Europei nu se rezuma numai la guvern, ci la intregul popor. Nimeni nu poate intelege cum este posibil ca pe 5 iulie, marea majoritate a poporului sa se exprime negativ pentru o intelegere economica cu Europa, iar pe 11 iulie marea majoritate a Parlamentului sa se exprime pentru semnarea imprumutului ale carui conditii vor fi foarte austere.
Europenii cer in primul rand dovezi palpabile de loialitate, de respectare a obligatiilor asumate; se cere aprobarea legilor ce au la baza reformele economice (marirea TVA-ul, a impozitului pe venituri, reforme in domeniul asigurarilor sociale, etc.) si apoi semnarea acordului pentru imprumut.
Discutiile din parlamentul grecesc de vineri noapte spre sambata dimineata, ce au pregatit terenul pentru noua cerere catre ESM (mecanismul European de Ajutor Economic, asemanator cu IFM)  au dovedit ca coaltia de guvernamat nu este caracterizata de loialitate europeana 100%.
Numai asa se poate interpreta pozitia negativa a cel putin 30 de deputati ai principalului partid de guvernamant care nu au sustinut (direct sau indirect) propunerea guvernamentala. In fruntea “revoltatilor” se afla Presedinta Parlamentului Grec si doi ministri din prima linie a principalului partid SIRIZA. Impotrivirea celor aproximativ 30 de deputati, dintr-un total de 146 , dovedeste “loialitatea fata de un alt model economic”, dovedind-se astfel ca in toate taberele implicate exista cel putin un plan “B”. La randul lor, cei 30 se declara adepti unui alt model economic, ce apartine  altei orientari geopolitice, cu alte cuvinte se declara loiali unei alte sfere de existenta.
Aceasta instabilitate a identitatii, a unei afilieri consolidate la un curent geopolitic este o maladie de care sufera Grecia de la nasterea ei: in primul parlament infiintat ,in 1825, partidele ce participau aveau denumirea oficiala: „partidul englez”, “partidul francez” si “partidul rusesc” . Grecia a fost marul discordiei, pana la aderarea in UE, a diferitelor curente politice (engleze, americane, rusesti). „Impinsa” la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial in bratele Marii Britanii, care nu a reusit sa o intretina economic, a trecut apoi sub umbrela SUA, sub care a cunoscut momente de dezvoltare (planul Marshall), dar si momente politice de umilinta (regimul militar).
O data integrata in Uniunea Europeana si mai mult in “zona euro” Grecia s-a aflat la rascrucea intereselor economice intre cele doua mari centre de influenta: Franta si Grecia. Lasand la o parte greselile (intentionate sau nu) ale politicenilor greci, Grecia a devenit campul de lupta intre interesele economice ale Germaniei (vezi scandalul Siemens) ale Frantei (vezi vanzarile de armament) si ale SUA (vezi baza americana din Creta). Si uite asa Grecia plateste in acest moment tributul loialitatii fata de puterile aliate: SUA au dat “carte blanche” Frantei sa mentina Grecia in “zona euro”, contra pozitiei de “neloialitate” fata de europeni, conform interpretarii Germaniei si statelor aliate ei (Finlanda, Lituania).  
Exista doua zicale care rezuma cele de mai sus :
„Prietenul la nevoie se cunoaste” si „Iarta-ti dusmanul dar nu uita numele lui!”.
George Tegu – Ziarul Online Romanesc din Grecia, ROMEDIA, www.romedia.gr
Accesări: 4656