Avem o ţară unde au stăpânit odată
Vitejii daci, bărbaţi nemuritori.
Şi unde stau de veacuri laolaltă,
Izvoare, văi şi munţi cu fruntea-n zări.
Radu Gyr

Trăim într-o lume în care idealurile moştenite din generaţie în generaţie sunt jertfite rând pe rând pe altarul intereselor, al afirmării şi al satisfacerii intereselor personale cu orice preţ. In acest context DIASPORA este ultima baricadă, este linia Maginot în lupta contra oportuniştilor care violează, otrăvesc şi distrug valorile tradiţionale. 
Diaspora, fie română, fie elenă, fie congoleză, aflându-se la propriu şi figurat la mii de kiliometri distanţă de ţara de origine are aceeaşi caracteristică : veghează la nealterarea tradiţiilor şi idealurile ţărilor de unde provine. Istoria este plină de exemple de personalităţi ale diasporei care au jucat un rol important în renaşterea societăţilor ai căror originari erau. Diaspora rămâne nealterată de intrigile politice şi imună la dopajul politic pentru că s-a născut din elementele sănătoase ale societăţii.
Cine este DIASPORA? Diaspora eşti tu şi eu, adică cel care a fost constrâns să părăsească România datorită sistemului politic,fie ca refugiat politic (până în 1989) fie ca refugiat economic (după 1989); chiar şi căsătoriile dinainte de 1989 între (în marea majoritate) românce şi străini erau o modalitate de evadare din sistemul politic. Deci fiecare dintre noi am refuzat la un moment dat să ne supunem legilor nedrepte, impuse de sistemul politic şi să ne refacem viaţa acolo unde valorile umane erau respectate, plătind din plin tributul adaptării. Majoritatea am supravieţuit tuturor greutăţilor, tuturor încercărilor la care am fost supuşi şi ne putem mândri astăzi cu realizări atât pramatice cât şi sociale, de suflet.
Munca românului este apreciată peste tot, fie că se exprimă prin “bandante” fie prin firmele românilor de pe piaţa Uniunii Europene. Românii de peste hotare, indiferent de ce le-a rezervat soarta, nu şi-au uitat niciodată rădăcinile şi valorile naţionale construind cu resurse proprii cuiburile tradiţiilor româneşti. Aşa au apărut primele locaşuri de cult religios în limba română în care au fost botezaţi primii copii români născuţi departe de România, locaşuri unde s-au oficiat primele nunţi între români punând bazele primelor familii româneşti de peste hotare care mai apoi au adus pe lume primii pui de români, care la rândul lor vroiau să înveţe despre tradiţiile, obiceiurile, idealurile româneşti. Aşa s-a născut DIASPORA românească.
Trăim de o bună vreme într-o lume liberă fără graniţe, într-o lume unde libera circulaţie de idei şi de persoane este garantată de majoritatea constituţiilor, unde sub umbrela liberei exprimări este motivată cea mai mare infracţiune: INSELAREA OAMENILOR; instigator? POLITICIANUL, partidele politice. Din păcate nici un popor nu a scăpat de pacostea ce se numeşte politică; fie că este de dreapta fie că este de stânga.
Politica s-a strecurat în diasporă ca viermele în mărul sănătos; «cluburile» PXXXdiaspora au început să apară unul după altul contribuind mai mult la dezbinare decât la unire. Exemplu elocvent este viaţa diasporei româneşti de la Atena : trei asociaţii, trei PXXX diaspora de toate culorile nu sunt în stare să organizeze o sărbătoare în comun cu ocazia Zilei Naţionale sau cu ocazia Crăciunuilui; ba mai mult, una subminează activităţile celeilalte ; organizează cursuri de limba română asociaţia «Sf. Stefan cel Mare » hop şi celelalte asociaţii să facă cursuri ;se implică în jocul politic unele asociaţii ,hop şi asociaţia « Sf. Stefan cel Mare », ca să nu rămână mai prejos. Pentru cei care nu le este de ajuns diversificarea pe culori există oferta diversificării pe baza cultului religios iar pentru cei mai pretenţioşi există o ofertă foarte proaspătă care se va inaugura la Atena sub titlul « : Diaspora Progresistă – Romanian Open Society Abroad (DP-ROSA) » ; ca vai de cei care nu sunt progresişti, nealiniaţi la un partid sau atei !!!
Cui slujesc toate aceste diversificări ? care de fapt au un singur scop : DEZORIENTAREA.
Stau şi mă întreb, tu şi eu când trăiam în România la ce lăcaş religios mergeam ?
Stau şi mă întreb, tu şi eu când trăiam în România, la ce partid eram mebrii ?
Stau şi mă întreb, tu şi eu când trăiam în România câtă ideologie politică posedam ?
Stau şi mă întreb când intră o persoană într-un lăcaş de cult pentru ce o face ? intră ca să se roage sau ca să strângă voturi ?
De ce toate aceste întrebări ? pentru că pe 9 decembrie 2012 va trebui să-mi exercit dreptul la vot ; drept pe care nu vreau să-l pierd pentru că aşa cum România se mândreşte cu realizările diasporei la rândul nostru vrem şi noi, diaspora, să ne mândrim cu România.
Cu toţii la un loc, diasporă şi cei de acasă ne oglindim, ne place nu ne place, prin cei care conduc ţara. Dacă greşesc sau nu, dovadă este reacţia străinilor faţă de evenimentele politice petrecute în ultimile luni referitoare la suspendarea Preşedintelui României şi declarţia purtătorului de cuvânt al executivului comunitar precum că « "Este important pentru statul de drept în România ca deciziile judecătoreşti să fie aplicate cu stricteţe. Decizia Senatului român este în contradicţie cu recomandarea Comisiei de « a cere demisia membrilor parlamentului cu decizii finale de incompatibilitate », care este inclusă în ultimul raport pentru România adoptat în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare» ; toate acestea dovedesc nivelul politic la care se găseşte România.
Deci …
Brânzovenescu: Pentru cine votăm?
Trahanache: Aveţi puţintică răbdare! Pentru cine aţi mai votat şi până acuma?
Brânzovenescu: Nu înţeleg.
Farfuridi: Nici eu.
Trahanache: Mă rog, ia să ne tălmăcim noi puţintel...
Farfuridi: Să ne tălmăcim, da, să ne tălmăcim, asta o cerem şi noi.
Trahanache: Ce sunteţi d-voastră, mă rog? Vagabonţi de pe uliţă? Nu... Zavragii? Nu... Căuzaşi? Nu... D-voastră, adică noi, suntem cetăţeni, domnule, suntem onorabili... Mai ales noi trei suntem stâlpii puterii: proprietari, membrii Comitetului permanent, ai Comitetului electoral, ai Comitetului şcolar, ai Comitetului pentru statua lui Traian, ai Comiţiului agricol şi eţetera.

Noi votăm pentru candidatul pe care-l pune pe tapet partidul întreg... pentru că de la partidul întreg atârnă binele ţării şi de la binele ţării atârnă binele nostru... deci PARTIDUL ce zice ?
Să nu mă întrebaţi care partid; fiecare aveţi partidul vostru pe care-l puteţi consulta. Intrebaţi-l, noi diaspora ce votăm ?
Votăm un plan politic pentru guvernarea României ? Votăm un partid care ne-a promis marea cu sarea ?
Votăm pe Gigel care ne-a promis marea cu sarea indiferent că aparţine partidului pe care îl urăm din faşă ?
Votăm pe Gina care candidează doar ca să-şi facă un CV ?

Pentru o bună perioadă de timp s-a vânturat prin diasporă propunerea candidaţilor din rândurile noastre, ale diasporei. Ideea, susţinută de coaliţia USL, a avut mare priză printre credincioşii de rând; s-au organizat întruniri contra întruniri la Bucureşti şi pe “facebook” în scopul găsirii candidaţilor, fără a se lua în calcul dorinţa PARTIDULUI.
Intenţia PARTIDULUI de a-l numi pe Viorel Badea candidat a pus în scenă vestitului citat “Proditionem amo, sed proditores odi” / “Iubesc trădarea, dar îi urăsc pe trădători”; PARTIDUL a iubit trădătorul dar susţinătorii urau pe trădător, aşa că PARTIDUL a hotărât să numească candidaţi din pepinăriile proprii, iar «Noi votăm pentru candidatul pe care-l pune pe tapet partidul întreg... pentru că de la partidul întreg atârnă binele ţării şi de la binele ţării atârnă binele nostru... »
A urmat apoi valul candidaţilor independenţi stăvilit de PARTID prin « legea privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale şi a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat în anul 2012 » ; lege care o putem caracteriza ca o lovitură sub centură dată diasporei de către sistemul politic din România.
Alianţa România Dreaptă, pentru a-şi definitiva candidaţii, a apelat la serviciile Comisiei de Etică în fruntea căreia a fost desemnată doamna Monica Macovei, de o integritate incontestabilă. In ceea ce priveşte diaspora, Comisia de Etică a Alianţei România Dreaptă, a dat aviz negativ a celor doi candidaţi. DAR !!! PARTIDUL,cel de care « atârnă binele ţării şi de la binele ţării atârnă binele nostru... » a anulat hotărârea Comisiei de Etică ; nu mă întrebaţi cine are dreptate… PARTIDUL are dreptate pentru că « de la partidul întreg atârnă binele ţării şi de la binele ţării atârnă binele nostru... ».
Pentru cei care nu s-au convins de calitatea teatrului politic din România recomand declaraţia Ambasadorului SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, "Urmează provocări extrem de mari. România se apropie de o serie de alegeri dificile, care este posibil să dezbine poporul. Sincer, sunt îngrijorat. După încheierea războaielor politice, vor reuşi politicienii români să se întoarcă la o formă de coabitare civilizată şi stabilă?.... rămân multe lucruri de făcut în România", discurs rostit în aula BCU, la încheierea proiectului Liderjust.
Ca orice teatru care se respectă şi scena politică din România îşi are figuranţii ei ; aceste partide, figuranţi la propriu ( de umplutură) şi figurat (să figureze pe undeva) care nu participă direct în formarea guvernului sau nu au nici participare în Parlament exprimă în general curentele opiniei publice extremiste (de la ambele laturi ai scenei politice) sau nevoia, setea de publicitate a unor persoane care vor să se vadă pe afişele politice. Ei bine se pare că o parte din aceste partide, profitând pe de-o parte de nemulţumirile create în diasporă şi pe de altă parte de setea de afirmare, ni se adresează nouă diasporei propunându-ne pe « oamenii noştri ». Dumnezeul să ne păzească de aceste candidaturi.
TIPĂTESCU : Lasă, Ghiţă, cu steagurile de alaltăieri ţi-a ieşit bine; ai tras frumuşel condeiul.
PRISTANDA : Curat condei! Adicăte, cum condei, coane Fănică?...
TIPĂTESCU : Contul jidanului s-a plătit la Comitet pe patruzeci şi patru de steaguri.
PRISTANDA : Da.
TIPĂTESCU : Ei?... s-a pus patruzeci şi patru de steaguri?
PRISTANDA : S-a pus, coane Fănică, s-a pus... Poate unul-două să le fi dat vântul jos... da' s-a pus...
TIPĂTESCU : Patruzeci şi patru? PRISTANDA : Patruzeci şi patru în cap, coane Fănică.
TIPĂTESCU : Nu umbla cu mofturi, Ghiţă. Diaspora nu poate fi dusă în eroare, nu poate fi trasă de nas, nu poate fi înşelată!

Reacţiile nu au întârziat să apară ; este de remarcat scrisoarea Consiliul Roman American adresată preşedinţilor de partide componente ale Alianţei România Dreaptă (ARD) prin care se protestează public faţă de modul “netransparent” în care domnul Eugen Roventa a fost nominalizat pentru Senat colegiul 2 diaspora. Cel care semnează scrisoare nu este o personă la întâmplare, este fost deţinut politic, activist anticomunist, onorat cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Ofiţer înmânat de însuşi Preşedintele României cu ocazia Congresului Diasporei româneşti 2011, deci ...
Redau în totalitate scrisoarea domniei sale pentru că reprezintă un exemplu de ce înseamnă integritatea unei asociaţii, în speranţa că se vor găsi şi alte asociaţii care se vor nevasale ipocriziei politice întruchipate în „REPREZENTANTII DIASPOREI” :
“ 28 octombrie 2012, Los Angeles, California Catre conducerea Aliantei Romania Dreapta, Ne exprimam prin prezenta opozitia categorica fata de nominalizarea din partea ARD a domnului Eugen Roventa din Canada ca si candidat la Senatul Romaniei pe colegiul 2 diaspora, care include si Statele Unite. Nominalizarea domniei sale s-a facut intr-un mod netransparent, specific politicii practicate pe Dambovita, pe care noi, romanii din Statele Unite, refuzam s-o acceptam. Domnul Eugen Roventa nu s-a implicat cu nimic in comunitatea noastra, este un ilustru necunoscut, iar asupra domniei sale pledeaza banuiala ca ar fi fost numit sub presiunea jocului politic al altor candidati pentru a elimina, prin procesul de redistribuire, sansa de a avea romani-americani in Parlamentul Romaniei. Romanii din Statele Unite doresc reprezenti in Parlamentul Romaniei care sa fie membri activi ai comunitatolor lor, oameni reprezentantivi, si nicidecum candidati impusi de Bucuresti in urma unor jocuri politice ori interese financiare. In situatia nou creata, va solicitam nominalizarea altui candidat pentru acest colegiu la Senat care sa corespunda intereselor noastre comunitare, candidat care sa fie acceptat de comunitatile noastre. In caz contrar ne simtim obligati sa ne disociem clar si categoric de candidatii ARD propusi pe acest colegiu. Cu stima, Neculai Popa, Presedinte Consiliul Roman American” .
Dacă ARD întâmpină probleme în Statele Unite, a cărei diasporă nu admite “jocuri politice ori interese financiare”, în Europa se pare că nu întâmpină nici-o rezistenţă; cot la cot cu figuranţii scenei politice promit vrute şi nevrute: acordarea de 20.000 Euro românilor care se repatriază, repartizarea de locuinţe sociale (CHIRIE de 25 Euro/lună) şi în cazul românilor care se repatriază, angajarea românilor din comunitate în Ambasade si Consulate, repartizarea a 1% din bugetul DRP pentru a ajuta familiile sărace ca să-şi aducă morţii acasă. …cine ştie reţeta tradiţională de Gogoşi Moldoveneşti cu Brânză ? …
Desigur că aceste propuneri, în majoritate aparţinând sistemul de asigurări, nu pot avea şanse de izbândă, ba mai mult nasc nemulţumiri îndreptăţite din partea celor de acasă; banii care se cer pentru alocaţii, DE UNDE PROVIN ? provin din impozitele plătite de cei de acasă şi la care NU contribuie diaspora.
Milionele de euro trimise de diasporă contribuie la orice altceva în afară de sistemul social din România. Este bine cunoscut că în fiecare ţară există un sistem social la care contribuie toţi şi care oferă servicii contra unui salariu; « la schimb » sistemul social, oferă în funcţie de contribuţie şi situaţia economică a contribuabilui, diferite servici : pensie, asistenţă medicosanitară, locuinţe, sejururi, cheltuielile de înmormântare, etc. La acest sistem are acces oricine, indiferent de naţionalitate în condiţiile prevăzute de fiecare ţară din Europa.
Desigur că este cunoscut că nu toţi românii lucrează într-un sistem legitim, astfel în cât să poată accesa drepturile sociale ; pentru această categorie de români trebuie se impune o legalizare prin sistemul social din România.
Propunere : statul român să permită asigurarea retroactivă a românilor rezidenţi, calitate ce se poate atesta prin diferite acte pe care le va stabili ministerul responsabil din Romania. In acest fel românul rezident va contribui la sistemul social din România şi se va bucura egal de toate drepturile care se bucură şi românul de acasă, pensie, ajutor de înmormântare, etc. Această reglementare se impune ca o soluţie imediată şi pentru moldovenii de peste Prut care dobânedesc cetăţenia română şi lucrează în Uniunea Europeană.
Adresez această propunere tutror « stimabililor » candidaţi în diasporă, fără a revendica tableta Serioux GoTab S770, 7", 512MB, 4GB, Wi-Fi, Android 2.3. sau titlul de consilier onorific… « …noi suntem stâlpii puterii: …., membrii Comitetului permanent, ai Comitetului electoral, ai Comitetului şcolar, ai Comitetului pentru statua lui Traian, ai Comiţiului agricol şi eţetera. », consilieri onorifici, angajaţi ai Ambasadelor şi Consulatelor … Care român gospodar, cu scaun la cap şi muncă cinstită şi-ar lăsa rostul pentru unul dintre aceste posturi strălucitoare?
“Stimabililor”, desigur că aveţi nevoie de consilieri locali şi desigur că aceşti consilieri TREBUIE să-şi ofere serviciile în folosul tuturor; aveţi nevoie de oameni pregătiţi care cunosc şi au acces la sistemele socialoeconomice din fiecare ţară : consilieri juridici care pot pleda în instanţele judecătoreşti locale, consilieri în sistemul de asigurări sociale care pot încheia contracte în favoarea românilor, consilieri economici care sa poată reprezenta interesele românului la secţiile financiare şi bânci, consilieri tehnici care să sprijine achiziţionarea de imobile, etc.
Deci “Pentru cine votăm” ? votăm pentru cei care promit puţin, pentru cei care au dovedit ca fac ce au promis şi nu pe cei care au susţinut ceea ce au promis… Votăm pe cei care pe lângă toate cele, contribuie şi la rezolvarea problemelor locale.
Anul trecut am avut ocazia, de două ori, să reamintesc despre obligaţia pe care o are statul român pentru infiinţarea unui Institut Cultural Român la Atena ; această obligaţie este prevăzută în “Hotărârea Guvernului ROMÂNIEI nr. 492/2004 ,M. Of. nr. 348 din 21 aprilie 2004, privind organizarea şi funcţionarea institutelor culturale româneşti din străinătate, prin reorganizarea centrelor culturale din străinătate, precum şi înfiinţarea unor institute noi”, http://www.clr.ro/rep_dil_2002/..%5Crep_htm%5CHG492_2004.htm, care prevede „Art. 2. − Se aprobă înfiinţarea următoarelor institute culturale româneşti din străinătate: ... k) Institutul Cultural Român de la Atena, Republica Elenă; „ Cu mare satisfacţie am citit “ Încep explorările – în urma unor contacte care au avut loc și luând în considerare importanța Greciei pentru cercetările de bizantinologie, de istorie în general, cu relevanță pentru istoria și cultura României – pentru crearea Institutului Cultural Român de la Atena. O însărcinăm pe doamna Monica Chihaia cu organizarea de la Atena.” – 11/10/2012 ASII ROMANI .
Nu cred că este nevoie să pledeze cineva în mod special pentru înfiinţarea acestui institut la Atena, numai răucrezătorii pot fi contra.
Stau şi mă întreb, timp de 8 ani niciunul dintre “stimabilili” nu şi-au dat interesul pentru funcţionarea acestui institut la Atena ; culmea este că niciunul dintre preşedinţii celor trei asociaţii româneşti din Atena nu şi-au exprimat intersul ; ba mai mult, anul trecut la Congresul Diasporei de la Bucureşti, în timp ce la prezidiu erau prezenţi domnii Eugen Tomac, William Brînză (scrierea corecta !), Daniel Funeriu şi luasem cuvântul, punând în discuţie printre altele şi această problemă, am fost întrerupt cu întrebarea « pe cine reprezint ? » de preşedintele celei mai mari asociaţii din Atena…
Revenind la posibilitatea funcţionării Instutului Cultural Român la Atena, îmi permit să propun public pentru binele local al diasporei din Grecia, pe candidatul USL-ului ca reprezentant al acelora care prezintă un interes serios pentru românii din Grecia.
In rest … « Ghiță… apoi nu mă orbi de la obraz așa »
George Tegu

P.S. Dedic tuturor candidaţilor „O scrisoare pierdută”. 
RoMedia.gr  - La acest link www.facebook.com/photo.php  gasiti fotografii la sarbatorirea a 20 de ani de la infiintarea Asociatiei Sf. Stefan Cel Mare acolo unde la aceeasi masa stau oficiali, colaboratori, prieteni si nu - George Tegu - William Branza, Mihai Ricci si cativa membri din conducere. 
Fotografia din material este din anul 2009, ianuarie Ziua Principatelor Unite ale Romaniei, atunci cand, pentru intaia si ultima oara in Grecia, asociatia din
 Atena a reusit sa reuneasca, in cadrul aceleiasi sarbatori toate asociatiile de romani din Atena si provincie, precum si Asociatia Grecior repatriati  din Romania.