Tipărire

Întâlnirea de la Atena dintre Gheorghe Urschi şi basarabeni a fost una specială. Atmosfera relaxantă, cura de râs, zecile de glume inedite şi nu în ultimul rând căldura sufletească oferite de artist unei săli ce gemea de suflete şi zâmbete este demnă de notat într-un capitol aparte al activităţilor organizate de Asociaţia Molodo Elenă Orfeu inspirată parcă în a-l invita pe Urschi la Atena.

Întâlnirea cu marele artist basarabean a atins mintea şi sufletul fiecărui moldovean prezent în sală, fapt dovedit şi de declaraţiile entuziaste ale acestora, câteva dintre ele prezentate în articolul din ediţia de ştiri de marţi, 21 septembrie a.c.
Ceea ce m-a impresionat în mod deosebit, nu au fost nici glumele pline de tact şi substrat, nici râsetele din tot sufletul ale asistenţei, nici organizarea aproape impecabilă, nici tactul şi bunăvoinţa unui profesionist pe scenă. M-a impresionat omenia acestor basarabeni. Comportament la superlativ din partea moldovenilor care ne-au învăţat duminica trecută nu numai o lecţie de umor ci şi una de viaţă. În acest sens am să subliniez doar două fapte pe care le las să le analizeze fiecare dintre cei care citesc aceste rânduri.
Spre finele spectacolului marelui Gheorghe Urschi la Atena, întreţinându-mă cu preşedinta Asociaţiei Moldo Elene Orfeu pentru a afla programul de după spectacol în vederea realizării unui interviu cu artistul, discuţia este întreruptă politicos de către un tânăr basarabean de vreo 30 de ani.
Cu o amabilitate greu de descris acesta îşi cere scuze pentru întâmplare şi înmânează preşedintei suma datorată pentru biletele a 6 persoane care intraseră la spectacol în ultimul moment. Preşedinta primeşte aşadar banii datoraţi, biletele sunt înmânate tânărului, iar eu surprinsă de gestul plin de respect şi corectitudine realizez că mai sunt şi oameni corecţi pe planeta asta aflată în criză morală, nu numai economică!
O altă faptă ce m-a impresionat a avut loc la finele interviului cu artistul Gheorghe Urschi. Întrebat de subsemnata cum a găsit diaspora română de la Atena, Gheorgeh Urschi parcă îşi pierduse cuvintele. Mă bulversase. Am crezut că am spus ori întrebat ceva greşit. Dar… nu. Actorul, artistul, regizorul, scriitorul Urschi a demonstrat că este om ca şi noi ceilalţi. Artistul nu şi-a putut ascunde supărarea pe faptul că moldovenii sunt „rupţi de trupul ţării” aşa cum domnia sa declara.
Gheorghe Urschi a găsit cu greu şi lacrimi în ochi cuvintele pentru răspunsul acestei ultime întrebări, acolo unde a subliniat că şi-i doreşte pe toţi acasă, dar îi este teamă că nu are cu ce-i pofti. Răspunsul artistului deosebeşte prin sensibilitate, prin modul de a exprima lucrurile, dar şi prin modul de a-i vedea pe confraţi fapt care merită notat.
Cu siguranţă Gheoghe Urschi îi vede pe moldoveni confraţi rătăciţi în lume fapt pentru care îl macină sufletul.
Acesta este şi motivul pentru care am simţit nevoia de a încheia interviul cu: „Mă impresionează şi dezarmează reacţia dumneavoastră. Sentiment şi lacrimi pe care şi noi le simţim la fiecare întâlnire cu umorul, muzica şi tradiţia românească . Vreau să închei aici şi să vă mulţumesc pentru ce ne-aţi oferit astăzi, dar şi pentru ce oferiţi, în general, poporului nostru”, referindu-mă nu atât la umor, cât la căldura sufletească.
Mulţumesc Gheorghe Urschi şi basarabenilor pentru lecţia de viaţă oferită.
Să sperăm că şi ceilalţi vor avea ochi… să vadă şi să audă.
Ana Ţuţuianu – RoMedia.gr  

 

Accesări: 3184