Au trecut cincizeci de zile de la Înviere, iar duminică bisericile din toată creştinătatea s-au umplut ochi de oameni.
Cum Paştele a căzut în aceeaşi zi şi la ortodocşi şi la catolici, aceasta duminică a fost la fel de importantă pentru ambele confesiuni. Românii au plecat de la slujbă cu ramuri de nuc şi de tei, iar maghiarii şi-au continuat pioşi pelerinajul de la Şumuleu Ciuc, în Harghita. Frunzele de nuc sau de tei sfinţite s-au împărţit ortodocşilor ca un simbol al limbilor de foc.  Sub această formă, Duhul Sfânt s-a pogorât asupra apostolilor la zece zile de la Înaltarea la cer a Mântuitorului. Oamenii le-au dus acasă şi le-au aşezat lângă icoane, ca să le apere casa de rele tot anul. La catolici, în schimb, sărbătoarea Rusaliilor a început încă de sâmbătă, prin ample procesiuni în judeţul Harghita. Mulţi au ajuns acolo după ce au mers zile în şir pe jos.
Pe dealul de la Şumuleu Ciuc, creştinii au rămas peste noapte la biserică, pentru ca dimineaţa să fie primii la slujbă. Pelerinajul din Harghita este vechi de 445 de ani, iar importanţa lui este recunoscută şi de Papa Benedict al XVI- lea, care şi-a trimis în acest an, pentru prima dată, un reprezentant la festivităţi. Suntem deja în al doilea an când în lunea de Rusalii nu se lucrează. Asta după ce parlamentarii au votat, în 2008, o lege în acest sens.
Dacă nu aţi plecat pe nicăieri, nici să nu vă gândiţi să faceţi treburi administrative, pentru că liber au şi angajaţii instituţiilor publice şi din România şi din Grecia. Românii nu sunt însă singurii care nu muncesc în această zi.
Tot astăzi va fi zi liberă în mai multe ţări, printre care şi Belgia, Franţa, Germania, Norvegia, Danemarca sau Grecia. Chiar dacă ne-am aliniat cu aceste state, România rămâne printre ţările europene cu un număr mic de sărbători legale, campioane la acest capitol fiind Italia şi Spania.

Pentru Greci, Rusaliile, adică Pogorârea (Coborârea) Duhului Sfânt reprezintă unul dintre marile praznice împărăteşti ale Mântuitorului. Sărbătorea este prăznuită de creştini duminica - la 50 de zile după Paşti / având deci data schimbătoare - şi marchează coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Isus Cristos (eveniment care a avut loc în ziua Rusaliilor Evreilor – care pe atunci era o sărbătoare agricolă de bucurie, în care se oferea pârgă din roadele pământului).
Cincizecimea este o denumire de sorginte Greacă, care arată că sărbătoarea are loc la 50 de zile după Paşti. Sărbătoarea de Rusalii este a încheierii lăuntrice a noului legământ al harului şi iubirii, prin coborârea Sfântului Duh, reprezentând şi consacrarea solemnă a Bisericii întemeiate de Isus Cristos. Duhul Sfânt nu este dăruit numai Bisericii în ansamblu, ci şi fiecărui creştin în parte, cu darurile sale. Apostolul Pavel acorda importanţă acestei sărbători (pentru comunităţile creştine care aveau vii înaintea ochilor roadele şi mărturiile acestei zile de întemeiere a Bisericii, împreună cu minunile Duhului Sfânt, sărbătorirea anuală a coborârii Duhului Sfânt era de la sine înţeles). Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe apostoli, pentru început aceştia căpătând marea putere de a grăi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflaţi în Ierusalim, cei 12 au început să facă cunoscută învăţătura Mântuitorului către neamuri, în diferite limbi, deşi aceşti ucenici erau ştiuţi de mulţi dintre cei prezenţi ca fiind Evrei simpli, în nici un caz preocupaţi de învăţarea limbilor străine (trimiterea Duhului Sfânt peste ucenicii săi o vestise mai demult Mântuitorul). Când Duhul Sfânt S-a pogorât peste apostoli, aceştia au devenit “preaînţelepţi”, fiind umpluţi “de lumina, râvna şi toate harurile dumnezeieşti”; abia după acel moment, ucenicii Domnului au ieşit în toată lumea, săvârşind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor, aducând - de la oameni simpli la împăraţi - pe mulţi la credinţă. Începutul a avut loc chiar în acea zi a Pogorârii Duhului Sfânt când - în urma predicii apostolului Petru - “ca la 3000 de suflete” au crezut în Cristos, alcătuind prima comunitate creştină. Rusaliile au devenit, pe lângă Paşti, a doua sărbătoare rezervată botezurilor.
În Ajunul Rusaliilor se ţin Moşii de Vară sau de Rusalii - cu târguri unde oamenii găsesc cele necesare pomenilor dar şi prilej de veselie; se crede că sufletele morţilor / moşilor, după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paştilor), se preumblă printre cei vii, înapoindu-se la locul lor în Ajunul Rusaliilor.
Legat de Rusalii este şi faimosul  joc al Căluşarilor (executat de cete de flăcăi), dans ritual originar din săritul peste foc pentru a scăpa de iele – zâne rele. Membrii Bisericii sunt credincioşii împreună cu ierarhia. Credincioşii nu sunt elemente pasive în Biserică, ci împreună lucrători cu preoţii pentru mântuirea lor dar după măsura darului primit de ei, silindu-se să cunoască şi să aprofundeze adevărurile de credinţă, să se purifice de patimi, dăruindu-se lui Dumnezeu ca făpturi noi în Cristos.
Pogorârea Duhului Sfânt este sărbătoarea întemeierii Bisericii.

Deea Mazilu – RoMedia.gr