Cea mai importantă sărbătoare creştină, Paştele, este sărbătorită cu mult fast în toată lumea, însă fiecare ţară are tradiţiile şi obiceiurile ei, care îi conferă un farmec deosebit. Pentru toţi creştin-ortodocşi, ouăle roşii, mielul, pasca şi pâinea fac parte din tradiţia de Paşte. În conformitate cu tradiţia elenă, Paştele începe cu Duminica Floriilor, înainte de Săptămâna Luminată. În limba greacă, aceasta se numeşte “Săptămâna Mare” (“Megali Evdomada” – “Μεγάλη Εβδομάδα”) sau “Săptămâna Patimilor” (“Evdomada ton Pathon” - “Εβδομάδα των Παθών”). Rădăcinile sale se regăsesc în religia ortodoxă, însă unele obiceiuri şi tradiţii unice, diferite de la o zonă la alta, îşi au originea în Grecia Antică sau în luptele pe care poporul elen le-a purtat împotriva Imperiului Otoman. „Lăsata Secului” (“Apokries”) este o tradiție ce se aseamănă cu carnavalurile ținute de catolici. 
În Atena, în ultimele două week-end-uri de Apokries, locuitorii îmbracă diverse costumații, iar în Tracia și Macedonia, tinerele îmbracă un port tradițional, denumit Lazarins și colindă satele, cântând piese cu o tematică religioasă. Vinerea Mare, ziua în care trupul Mântuitorului este coborât de pe cruce, constituie prima ceremonie importantă celebrată în postul Paştelui. Epitaful este scos din altar şi purtat pe străzile oraşului, urmat de credincioşi cu lumânările aprinse. 
În insula Hydra, “epitáphios” este purtat pe mare la Kamini, spre insula Tinos, la biserica Sfântul Nicolae din Kalamia. 
În alte oraşe, precum Monemvasiá, Rhódes, Hýdra, Halkidikí, Koróni, Chaniá şi Léros se ard figurine ale lui Iuda şi Barabbas. 
În insula Skiathos, scoaterea Epitafului începe sâmbăta la ora 1a.m. iar pelerinajul prin oraş are loc la ora patru dimineaţa, la fel şi în Zakynthos.
În insula Kea, în satul Ioulida, cele trei congregaţii se întâlnesc în piaţa centrală, după ce au urmat trasee diferite prin sat. Imnul “O, primăvara mea iubită”, cântat de coruri este cel mai apreciat cântec din Săptămâna Sfântă. 
Sâmbata Mare este dedicată pregătirilor, iar atmosfera generală este de voioșie și bună dispoziție, știindu-se că nu a mai ramas mult timp pană la Înviere.
În Sâmbăta dinaintea primei zilei de Paște, Patriarhul ortodox deschide sigiliul ușii de la mormântul lui Iisus Hristos, care se află în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim și iese cu Focul Sfânt. Flacăra păzită de înalte feţe bisericeşti si oficialități ale guvernului grec este dusă cu avionul la Atena, urmând a fi transportată la o biserică mică din Agia Anargyroi, a localității Plaka. De aici „iau lumina” toate bisericile din regiunea Attika și din tot restul Greciei. Ca şi în România, Sâmbătă seara, oamenii se adună la biserici, aducând cu ei lumânări stinse. 
La miezul noptii, preotul anunță Invierea Domnului Iisus Hristos („Hristos a inviat!”- "Hristos Anesti " – “Χριστός Ανέστη”), permițând credincioșilor să-și aprindă lumânările din Flacăra Sfântă și binecuvântând mancarea ce va fi servită la masa de Paste. 
Clopotele bisericilor bat de sărbătoare, se aprind artificii, sirenele vaselor de pe mare încep să sune, iar sărbătoarea de 4 iulie pare ceva infim prin comparaţie. Creștinii se îndreaptă spre casă cu lumânările aprinse, unde ating crucea de trei ori de uşă. 

Masa de Paște la greci
Chiar dacă în Grecia tradițiile de Paște sunt păstrate foarte bine pe tot cuprinsul țării, o recomandare în plus reprezintă insula Creta. Spre exemplu, în oraşele mari, precum Heraklion este foarte dificil ca în Vinerea Mare să se poată face rezervare la un restaurant, fiind singura zi în care este permis consumul de proteine animale. Astfel, reprezintă o cină specială care include toate tipurile de fructe de mare, dar nu și pește. Sunt servite mâncăruri precum calamari, caracatiță, creveți, icre, frunze de viță – de - vie umplute cu orez. Dupa slujba de Înviere, grecii servesc supa cremă numită „magiritsa”, asemnea unui drob lichid. În schimb, la masa din prima zi de Paste, friptura de miel pe grătar, "kokoretsi" este nelipsită.
Christopsomo ("pâinea lui Hristos" –“ Χριστόψωμο” ) reprezintă o altă delicatesă grecească, în centrul căreia este marcată o cruce, iar pe margini este decorată cu ornamente sub forma de ouă roșii.
Pe langă mâncărurile specifice, la petrecerile grecești, muzica și dansurile tradiționale nu pot fi evitate, acesta reprezentând o modalitate de exprimare a bucuriei și a recunoștinței.
Pentru poporul elen, ouale simbolizează un omagiu adus sângelui lui Iisus, fiind totodată un simbol al fertilității și al belșugului. Fie sunt simple sau zugrăvite cu chipul Mântuitorului, al Sfintei Fecioare sau reprezintă Sfânta Cruce.
În după-amiaza de Paști, fiecare memebru al familiei alege câte un ou pe care îl ciocneşte cu cineva apropiat. Se crede că cel care va rămâne cu oul intact va fi norocos tot anul.

Turismul de Paști
Care ar fi cea mai potrivită perioadă pentru a vizita Grecia? Pentru cei care doresc o experiență de neuitat, răspunsul la intrebare ar fi alegerea perioadei Paștelui, cea mai importantă sărbătoare religioasă din Grecia.
Primăvara este momentul ideal în Grecia pentru o plimbare pe plajă, iar sărbătorirea Paștelui cu ceremoniile sale religioase va însemna într-adevar o experiență deosebită.
Distanța relativ mică, tradițiile asemănătoare cu cele românești, varietatea ofertelor de petrecere a timpului liber constituie atuuri majore pentru statul elen. De asemenea, pachetele includ de obicei transportul, cea mai adesea cu autocarul, lucru care facilitează opririle și vizitele mai multor zone, pe parcursul traseului; ofertele sunt personalizate pentru această sărbătoare, asigurând cina festivă de Paște și, în unele cazuri, un prânz tradițional cu muzică și dansuri grecești.
Adelina Ștefan – Romedia.gr
Foto din arhiva RoMedia.gr Biserica Sf. Nectarie Atena din strada Asklipiou unde romanii pot asista la sfanta litughie in limba romana.