Tipărire

... oferă deţinătorilor lor un statut diferit faţă de cel al simplului imigrant care se află şi munceşte în Grecia, reprezentând stadiul premergător de citizen.”

interviu cu Andreas Takis, Haris Simopoulos şi Grigoris Tsioukas, reprezentanţii Instituţiei Elene Avocatului Poporului la Atena.

 În comparaţie cu Legea nr. 2910 din 2001, ultimul act normativ al Guvernului exclude zeci de mii de străini care vor rămâne în continuare fără rezidenţă. Din momentul în care statului i-au trebuit 4 ani ca să aprobe această lege mulţi oameni sunt fără speranţă. Ce o să se întâmple cu aceştia?  

A.T. Într-adevăr noua lege exclude un număr mare de străini care vor rămâne în afara procedurii de legalizare care se desfăşoară în această clipă. Pentru aceşti oameni, teoretic, singura perspectivă legală este să părăsească Grecia altfel riscă să fie arestaţi şi apoi expulzaţi. Spun că este teoretic pentru că, practic, aceşti oameni s-au integrat, cel puţin din punct de vedere al muncii şi vieţii în societatea greacă şi nu poate cineva să-i excludă. Este o problemă de ordin politic. Este foarte greu să-i oblige pe aceşti oameni să părăsească ţara şi trebuie să se gândească din nou să deschidă mai mult procedura legalizării. Aceşti oameni nu sunt fără speranţă, aşa cum spuneţi dumneavoastră, însă aşa cum este acum legea nu se întrevede, în viitorul apropiat, o soluţie pentru aceştia. Vreau să cred că, cel puţin pentru cei care s-au integrat profund în viaţa de zi cu zi a ţării, în special prin muncă, chiar şi ilegală, se va găsi o soluţie.

În prevederile Legii 3386 din 2005, Guvernul a exclus multe dintre actele doveditoare şi în aceste condiţii actul normativ este în avantajul unui număr foarte mic de străini. Să considerăm această lege ca fiind un eşec?

A.T. Trebuie să recunosc că atunci când am citit pentru întâia oară prevederile legii, care în final sunt în vigoare, am simţit o mare satisfacţie. Dacă citeşte cineva legea, la începutul dispoziţiilor, îi creează impresia că scopul este legalizarea oamenilor care într-adevăr sunt aici de ceva timp şi s-au integrat, cel puţin prin muncă, chiar dacă aceasta nu este total legală. Spunea legea că... cine este aici înainte de 31 dec se vor putea legaliza numai prin simplul fapt că se aflau aici. Dacă citeşte mai departe legea va observa că aceasta limitează foarte sever cum poţi demonstra că eşti de la acea dată şi înaintea ei în această ţară. Şi asta este un pic contradictoriu. Adică ne interesează să legalizăm oamenii, care se află aici de ceva timp, să-i integrăm în viaţa de zi cu zi printr-o procedură legală sau ceva mult mai superficial? Din câte se observă ceva mult mai mic şi dacă presupunem că (aceste numere nefiind oficiale) în ţară se află, în această clipă, 500.000 de străini ilegali, grupul la care se referă această lege nu este mai mare de 100.000 . Şi, din câte aflăm din contactul zilnic cu serviciile specializate implicate în procesul legalizării, ale Primăriei şi Prefecturii, numărul de persoane, din aceste 100.000, care au apelat la procedura legalizării este foarte foarte mic, nu depăşeşete 30.000 în total la nivel de ţară. Acest lucru înseamnă că deja cu 10 zile înainte de expirarea termenului legal de depunere a dosarelor numai 30.000 din 100.000, aceştia din urmă având în spate alţi 400.000 de străini ilegali, vor avea posibilitatea să intre în această acţiune care va conduce la o şedere legală. Dacă acest lucru înseamnă un eşec nu pot să spun, dar acest număr de 30.000 nu este ceva care să normalizeze situaţia în ţara noastră. Rămân rezervat asupra faptului că în ultimele pot toţi să alerge să-şi depună actele, ceea ce nu cred că se va întâmpla.

 

Legalizarea costă între 1.200 şi 2.200 de euro de persoană. Mulţi văd această lege ca fiind un pur interes economic al Greciei, în timp ce statul o consideră o lege în favoarea străinului. Cum o vede Avocatul Poporului?

A.T. Avocatul Poporului a putut observa că economic este ceva dificil. Costul reprezintă ceva greu pentru omul care nu este cineva care are posibilităţi economice deosebite şi este omul muncii de-o zi. Aceste sume, care poate pentru alţii, pentru un grec, cu o bună poziţie socială, nu sunt atât de mari, pentru omul de zi cu zi reprezintă ceva scump. Acest lucru, după părerea noastră, a contribuit la participarea în număr mic al străinilor, care şi cei care intră în prevederile legii, să ceară acordarea rezidenţei. Referitor la acest lucru, noi am făcut, de pe vremea când această lege era în stadiul de proiect, multe propuneri  direcţionate în scopul extinderii grupului de străini la care m-am referit mai înainte, dar şi în scopul asigurării participării străinilor în baza unor condiţii mai uşoare, cel puţin din punct de vedere economic. Aceste propuneri nu au fost acceptate, acest lucru ne supără, dar credem că Guvernul va înţelege că este în favoarea Greciei să dea o şansă mai mare şi mai reală acestor oameni.

Se întrevede posibilitatea corectării imperfecţiunilor acestei legi, în curând, în aşa măsură încât şi aceşti oameni (cei care nu au putut obţine un statut legal) să dobândească drepturile de bază?

A.T. Noi am făcut propuneri bine stabilite ca această procedură de legalizare să fie una de rezultat. Această procedură vedem, în practică, că este deja ceva mai elastică. Drepturile omului, în Grecia sunt asigurate. Constituţia şi legile noastre prevăd drepturi, nu numai pentru imigranţii ilegali, dar şi pentru străinul care a săvârşit infracţiuni. Valoarea omului este ceva pe care legea o prevede în toate situaţiile. Asta nu înseamnă că aceşti oameni au toate drepturile pe care le prevede Consituţia. Cei care au vize Shengen reprezintă o categorie specială. Aceştia, spune legea, că se află în responsabilitatea ţării de unde au obţinut viza şi nu este problema Greciei. Acest fapt reprezintă un lucru care, teoretic, are o bază, dar noi ştim că, în realitate, aceştia s-au integrat şi că viaţa lor este aici. Şi acesta este un fapt pe care, într-un fel sau altul trebuie luat în calcul în lege în cazul în care se va schimba.

 

Să aşteptăm acest lucru în curând?

A.T. Totul este posibil. Dar, cred că ministerul în această clipă, în ciuda faptului că se gândeşte să aducă anumite îmbunătăţiri legii, nu este pregătit nici măcar să o facă public, până nu se va termina cu această procedură. O să vedem.

 

Trecând la „norocoşii legii” care au obţinut adeverinţa, cum este posibil ca aceasta, care se spune că reprezintă permis provizoriu de şedere şi muncă, să nu fie recunoscută de alte servicii cum ar fi fiscul şi Oficiul Forţelor de mucă (Eforia şi OAED). Unui om în această situaţie i se spune să rămână fără loc de muncă sau să muncescă în continuare ilegal până i se va elibera adia, în unele cazuri chiar după 1 an de la depunerea cererii, în baza căreia va putea obţine celelalte acte necesare angajării legale în muncă.

A.T. Noi nu am primit astfel de semnale, a ieşit o circulară a ministerului de interne unde se prevede că adeverinţa reprezintă permis de şedere şi muncă împreună. Dacă există probleme cu OAED şi EFORIA poate persoana implicată să vină la noi să ne prezinte situaţia ca să putem vedea ce se întâmplă.

X.S. În circulară nu este prevăzut nimic despre AFM, pentru că nicăieri nu este nevoie de numărul de înregistrare fiscală.

A.T. Am mai auzit cazuri de genul ăsta dar nu avem nici o reclamaţie scrisă.

X.S. În general, în această etapă, AFM-ul nu este necesar.

Cea mai importantă noutate pe care o aduce această lege este permisul de şedere de lungă durată (de cel puţin cinci ani)...

A.T. La început aş preciza că respectiva categorie a permiselor de şedere pe o durată de cel puţin 5 ani care se acordă din categoria aşa numitelor permise cu durată îndelungată pentru aceia care se află de mulţi ani în această ţară. Condiţiile nu au fost stabilite cu exactitate. Pentru aceste permise legea o să fie completată cu un decret prezidenţial care o să fie eliberat pentru a ritmitiza condiţiile, procedura şi toate celelalte amănunte. Aceste permise, care apar pentru prima oară în legea elenă, sunt permise speciale din multe puncte de vedere. Sunt permise care nu vor consituti ceva deosebit numai în Grecia, dar sunt permise de genul cărora vor avea toate statele membre ale Uniunii Europene. Aceste permise se prezintă ca armonizare şi înglobare a legislaţiei comunităţii. Oferă deţinătorilor lor un statut diferit faţă de cel al simplului imigrant care se află şi munceşte în Grecia. Sunt permise care, cei care le deţin, are o dovadă oficială că este o persoană care s-a integrat în societatea elenă. Condiţiile de bază pe care le prevede legea reprezintă un procent al integrării limba şi cunoştinte din cultura elenă. Nu o să comentez aceste criterii, nu este o greşeală să introduci astfel de condiţii, în special cele cu privire la limba elenă, dar vreau să vă subliniez cu toată putere că cei care vor dobândi aceste permise, şi vreau să cred că vor fi mulţi aceia care le vor avea, în esenţă, au intrat în stadiul premergător al statutului similar (aproape) cu cel al cetăţeanului grec. Aşa cum s-a declarat şi din partea ministrului de interne, pentru aceşti oameni o să existe şi posibilitatea de a dobândi drepturi politice, cel puţin în ceea ce priveşte dreptul de vot la alegerile locale. Deci, vorbim despre ceva care este, nu simplu permis de rezideţă de lungă durată, ci despre un nou statut nu de simplu imigrant, ci stadiul premergător de citizen. Este ceva calitativ, aşa cum a spus şi colegul meu Grigoris, ceva total diferit.

Ce o să se întâmple cu toţi cei care nu au avut bani să plătească timbrele de asigurare necesare legalizării?

A.T. Pentru cei care nu au avut posibilitatea economică să-şi depună actele lucrurile vor fi foarte dificile deoarece cheltuieli în scopul legalizării lor or să existe întotdeauna. Există cheltuieli mari şi mici, legale şi ilegale... Ştiţi, probabil mai bine decât noi, câţi străini de diferite etnii apelează la diferite servicii ilegale, ale străinilor şi grecilor, şi fac lucrurile, în viaţa lor, mult mai dificile în acest fel. Cred că greu există cineva care ar fi avut drept prioritate legalizarea statutului lui şi nu ar fi putut să găsească cheltuielile de bază al acestei proceduri, dacă într-adevăr problema lui era aceasta. Nu cred că aceasta ar fi fost problema.

G.T. În legătură cu timbrele de asigurare... pentru că acolo sunt marile cheltuieli, sunt mari costurile dar răscumpărarea ensimelor nu reprezintă bani pierduţi. Sunt bani pe care străinii îi cheltuie pentru acoperirea asigurării lor şi viitoarea pensie de la autoritatea elenă. Prin urmare, cred că pentru imigranţii însăşi ar fi fost mai important, pentru cei care muncesc în Ellada, să urmărească să asigure integral şi aceasta este o temă şi pentru străini, de a nu avea probleme cu timbrele de asigurare. Şi, acesta este şi unul dintre scopurile legii de a lupta împotriva muncii la negru lucru care nu este nu numai în avantajul statului ellen şi al grecilor, ci vine în sprijinul imigrantului muncitor. Străinii ar fi trebuit să se orienteze către asigurarea acestora. Este mai important, după 10 ani să nu aibă riscul ca statul elen să le spună: nu ştim ce ne spui, care ensime ce mi-ai dat şi ce nu, nu recunosc nimic. Cred că asta trebuie să asigure ei de pe acum sau cel puţin să se îndrepte către această direcţie, decât să spună că nu vor să plătească ensima.

A.T. Cu toate că eu remac şi înţeleg că mulţi străini cred că autoritatea elenă îi văd ca şi o sursă de venituri supuse impozitării. Cred că este greşeala lor să pună problemele lor pe tema economică. Nu este aici problema. Ideea este către o întâmpinare generală. Costul există în fiecare situaţie. Să nu ne păcălim pe noi însăşi. Ei sunt dispuşi să aloce mari sume de bani în acitvităţi mai ilegale cum ar fi la avocaţi sau la diverşi care în final or să-i exploateze fără rezultat.

Dacă mă refer numai la români, România va intre în Uniunea Europeană peste un an. Cât timp vor mai (re)înnoi actele cetăţenii acestei ţări?

H.S. Nu putem să ştim de pe acum. Având experienţă cu cele 10 ţări care au intrat ultima oară în UE, în 2004, s-a prevăzut o procedură de tranziţie de 2 ani. Pentru cei care intrau pentru prima oară în UE intrau ca cu un statut asemănător celorlalţi străini. Adică, dacă un polonez vroia să intre în Grecia, după 2004, trebuia să intre ca şi ceilalţi până în primăvara lui 2006. Acest lucru nu l-a făcut numai Ellada l-au făcut toate ţările. De curând, am auzit că există posibilitatea să se prelungească termenul, adică în afara celor 2 ani este posibil să fie ceva mai mult timp. Ceva similar se va întâmpla şi cu România. Ideea este că cei care se găsesc în Grecia, legal în acea clipă, vor dobândi titlul de cetăţean european. Cei care vor intra în Grecia după intrarea României în UE ar trebui, pentru o perioadă de timp de 2 ani,  să intre cu statutul de străin din afara UE şi după acei 2 ani să dobândesască statutul de cetăţean european. Nu ştiu sigur, dar este ceva posibil.

G.T. Este diferit pentru cei care locuiesc legal în ţările din UE faţă de cei care locuiesc în România în momentul intrării în UE.

 

Există posibilitatea ca vechimea acumulată în România să fie luată în calcul în Grecia şi UE după aderare?

A.T. Dacă luăm în calcul experienţa acumulată cu ţările care au intrat de-a lungul timpului în UE, aşa cum nici Grecia nu a fost încă de la început în uniune, acestea sunt amănunte care se discută în funcţie de condiţiile integrării şi, de regulă, se întrevede posibilitatea de tranfer al acestor drepturi. Probabil o să existe o prevedere specială care să prevadă ceva pozitiv în acest sens. Dar acest lucru nu putem să o spunem noi. Probabil că ceva o să existe.

Dacă Avocatul poporului ar fi avut posibilitatea să creeze această lege ce condiţii şi drepturi ar fi prevăzut legea în discuţie?

A.T. Avocatul Poporului a făcut repetate propuneri despre cum s-ar putea îmbunătăţi alegerea fiecărei conduceri şi o să le găsiţi pe toate pe site-ul nostru, www.synigoros.gr, dar, orice alegere face gruvernul trebuie să fie în conformitate cu Constituţia noastră. Şi Constituţia spune că drepturi umane au toţi. Cel mai important este că atunci când viaţa ta se desfăşoară într-un anumit loc, statul trebuie să se intereseze de tine şi viaţa ta şi să-ţi ofere mai multe drepturi. Către această direcţie credem că se îndreaptă şi legea, către integrare, la una cu mai multe drepturi.

Din punctul dumneavoaatră de vedere Legea 3386 din 2005 acordă într-adevăr mai multe drepturi imigranţilor?

A.T. Oricât de ciudat vi s-ar părea, da. Mult mai multe şi mai importante. În vârf se află exact acest permis de lungă durată care, atunci când va fi pus în funcţiune încet, încet datorită acestui nou sistem, statutul străinului în ţara noastră o să se schimbe în mare măsură, în direcţia dobândirii a cât mai multor drepturi aşa cum am spus mai devreme.

Va putea, în final, această lege să prezinte numărul real al imigranţilor care se află pe teritoriul Greciei?

A.T. Nu.

 

Ana Ţuţuianu

Material publicat în Curierul Atenei, 2006. 

Accesări: 2663