În plină criză, chinezii au investit 500 de milioane de euro pentru modernizarea portului Piraeus din sudul Greciei - cea mai mare investiţie atrasă de eleni 

în mulţi ani.
Acum, chinezii şi containerele lor au sosit, iar Grecia a devenit noua lor poartă către Europa. Elenii speră că afacerile cu puternica economie asiatică vor reuşi să scoată ţara din cea mai adâncă recesiune pe care a cunoscut-o vreodată.
„Peste tot sunt oportunităţi de afaceri. Noi am găsit una aici şi a fost un succes”, spune Zhang Anming, manager-adjunct al portului Piraeus. Cosco, compania navală de stat a Chinei, a investit 500 de milioane de euro pentru a moderniza şi pentru a folosi portul. „Grecia are nevoie de noi şi noi avem nevoie de Grecia. Este o situaţie din care toată lumea câştigă”, continuă el într-o discuţie cu jurnaliştii BBC.
Însă nimeni nu poate nega faptul că, pentru Grecia, mizele sunt mult mai ridicate. Fiind într-o întârziere acută cu programul de privatizări, statul se va confrunta cu un deficit de finanţare de până la 11 miliarde de euro. Astfel că statul are nevoie de investiţii străine ca de aer.
Companiile rămân însă reticenţe faţă de statul care, în urmă cu trei ani, anunţat că va strânge peste 50 de miliarde de euro din vânzarea de active de stat şi, până acum, n-a reuşit să adune nici 10 miliarde.
În plus, manifestaţiile de stradă, nivelul uriaş al datoriei publice - care oscilează în jurul pragului de 160% din PIB - şi cadrul fiscal tot mai „neprietenos” cu afacerile şi-au pus amprenta asupra nivelului investiţiilor străine atrase.
În mai, premierul Antonio Samaras a condus o delegaţie comercială impresionantă la Beijing, iar China şi-a reafirmat atunci interesul pentru porturi, aeroporturi şi chiar reţeua feroviară din Grecia.
Aşa că nu-i de mirare că, atunci când autorităţile elene au lansat un program prin care orice străin care investeşte cel puţin 250.000 de euro în Grecia primeşte automat cetăţenie elenă, primul care a beneficiat de noua prevedere a fost un chinez.
Sub administrarea Cosco, portul Piraeus şi-a dublat volumul de containere procesate, însă şi-a schimbat drastic şi modul de funcţionare. Una dintre primele prevederi impuse de chinezi a fost interzicerea sindicatelor de muncitori. Măsura a atras, bineînţeles, nemulţumirea asociaţiilor de angajaţi.
În port, doar unul dintre terminale a fost modernizat şi este folosit acum de chinezi. Altul rămâne sub controlul statului, iar cei câţiva angajaţi ai săi vor să se asigure că va rămâne aşa. „Nimeni nu dă bani fără să aştepte ceva în schimb, mai ales companiile chineze şi guvernul chinez”, spune Giorgios Gogos, secretarul general al sindicatului lucrătorilor de pe docuri.
El este convins că strategia chinezilor este bună numai pentru ei, care „prădează economia elenă vulnerabilă” pentru a câştiga.

Deea Mazilu - RoMedia.gr