Radioteleviziunea publicã greacã ERT îsi va relua programele informative înainte de sfârsitul lunii august, iar asigurarea vine din partea ministrului adjunct al culturii, Pantelis Kapsis, însãrcinat cu crearea unui nou post public.

În declaratii acordate televiziunii private Mega, Kapsis a precizat cã, pânã acum, au fost primite 8.000 de solicitãri pentru 2.000 de locuri de muncã de care va dispune noua entitate provizorie - iar contractele se vor încheia pentru trei luni - pânã la crearea noului post public NERIT.
Angajatii postului de televiziune închis în iunie vor avea prioritate în noua entitate, care va semna contracte provizorii. În total, au fost primite 1.000 de cereri de la persoanele angajate în radioteleviziunea publicã ERT, a cãrei închidere bruscã în iunie a provocat un val de proteste în interiorul si în afara tãrii.
Kapsis a promis cã în timpul acestui proces de tranzitie si pânã la functionarea deplinã a NERIT, 80 % din locurile de muncã vor fi ocupate de vechii angajati ai ERT.
Ministrul adjunct a subliniat cã postul de televiziune va începe sã emitã în direct în termen de douã sãptãmâni, dar a precizat cã nu va putea functiona în mod normal pânã când vechii angajati nu vor evacua sediul.
De la începutul lui iunie, jurnalisti, tehnicieni si personal administrativ tin ocupat sediul ERT din Atena, de unde au continuat sã transmitã pe Internet. Potrivit decretului guvernamental, prin care s-a dispus desfiintarea entitãtii publice, cei 2.656 de angajati au fost concediati, astfel încât ei nu au mai primit salariile din iunie.
Pe lângã difuzarea serviciilor de televiziune, postul transmite si prin radio, ceea ce este vital pentru zonele rurale din Grecia, având în vedere cã în multe regiuni izolate posturile private nu dispun de frecvente.
Redactorii care elaboreazã programele au inclus chiar si un spatiu în limba spaniolã în care îsi explicã situatia si oferã ultimele noutãti privind diferendul lor cu guvernul.
În programele în limba greacã ei amintesc cã radioteleviziunea publicã dispunea de venituri - datoritã taxei plãtite de fiecare cetãtean - subliniind cã posturile private nu au plãtit pânã acum pentru frecventele pe care le folosesc, motiv pentru care pot fi considerate datornice fatã de stat si fatã de contribuabil.
Potrivit datelor reprezentantilor sindicali, închiderea ERT costã statul între 300 si 350 de milioane de euro, nu doar prin indemnizatiile de concediere, ci si urmare a unor contracte internationale care nu vor mai fi onorate.
Din 10 iulie, cele trei canale care formau ERT au recuperat frecventa, însã acestea nu transmit decât documentare si filme vechi.

Deea Mazilu – RoMedia.gr