Tipărire

„Nuntă în Basarabia” - proiecţia românească din cadrul Festivalului Filmului Francofon Atena 2012, ce a avut loc la finele săptămânii trecute a oferit cinefililor momentele speciale ale unei producţii controversate. Dincolo de titulatura sugestivă, „Nuntă în Basarabia”, care ne duce cu gândul la prezentarea unei povesti de dragoste cu locaţie chinuita Basarabie, subiectul peliculei ilustrează momente şi transmite sentimente total diferite.  De la diferenţa de statut social România ţară europeană – Rep. Moldova în afara UE, dorinţa basarabenilor de dobândire a unui paşaport românesc – poartă în UE, limba română comună vorbită de ambele popoare dar cu dialect diferit fapt subliniat cu măiestrie de regizor, anumite tradiţii specifice diferite venite din zone distincte ale fostei Românii Mari, disputa dintre prieteni, rude ori oameni de rând în a promova una dintre limbile vorbite în Basarabia română ori rusă, până la teme mai serioase cum ar fi controversata cedare a Basarabiei în 1940 sub ameninţarea Rusiei, reprezintă ecranizarea actualei realităţi a unei societăţi aflate încă în derivă.
Pelicula, realizată cu buget restrâns, este presărată cu destul umor pe care, personal l-am perceput ca haz de necazul tristeţii unui popor care nici nu şi-a vindecat rănile din 1940 şi nici nu şi-a croit drumul modern fiind încă în dilema.  Cu siguranţă măiestria scenaristului şi regizorului tocmai în aceasta constă: în ecranizarea cât mai realistă şi obiectivă a unei realităţi a două popoare, fapt care le-a adus şi succes. Probabil acesta este şi motivul (ecranizarea realista a unei realitati sociale) pentru care „Nuntă în Basarabia” nu a beneficiat de destulă reclamă în ciuda premiului obţinut la “Tallinn Black Nights Film Festival”, în decembrie 2009 - Premiul Special al Juriului.
În urma prezentării la Atena a filmului, cu siguranţă relaţia Rep. Moldova - România este văzută diferit de toţi cei prezenţi în sălile Festivalului Filmului Francofon. Si de aceea m-am bucurat să văd că „Nuntă în Basarabia” a obţinut aprecierea publicului străin, român şi basarabean.
Personal… vizionarea m-a bulversat. Am realizat cât de străini suntem şi cât de mult o să mai fim... acest „exil” făcându-ne să ne îndepărtăm şi mai mult de locurile natale, tradiţii, obiceiuri şi adevărata problematică a poporului nostru – român, dincolo de interese şi platforme.
Am reţinut acurateţea traducerii pentru care voluntar şi-au dat concursul Angela Braţu şi David Floroae, acesta din urmă asumându-şi şi excelenta subtitrare în limba greacă alături de cea în limba franceză (dublă subtitrare simultan).
Aprecieri merită şi funcţionarii Ambasadei României la Atena care prin această prezentare au făcut, în sfârşit, o propunere meritorie şi inspirată.
Cei care nu au vizionat filmul merită să acorde atenţie acestei pelicule pe care fără doar şi poate, cu încredere, o pot prezenta şi prietenilor greci.
Ana Ţuţuianu – RoMedia.gr  

 

 

Accesări: 1708