5 filme româneşti vor fi prezentate în cadrul Festivalului de film  Salonic 2009.
Realităţile sociale contemporane din ţările balcanice, încă într-o stare de tranziţie, este tema predominantă în selecţia din acest an din cadrul Festivalului de Film de la Salonic care va începe în această săptămână. Activitatea cineaştilor din Balcani reunesc aspecte personale şi sociale, reprezentate de caractere interesate care prezintă problemele existenţiale care în mare măsură sunt produsul realităţilor sociale şi politice în care se confruntă.
 Filmul „Eastern Plays”, al regizorului Kamen Kalev este primul film bulgar prezentat. Acest film, o dramă existenţială care se bazează pe evenimente reale şi reflectă schimbările sociale care au loc în această ţară prin povestea a doi fraţi înstrăinaţi care încearcă să-şi continue viaţa pe cont propriu, ne face să devenim martori la un mediu de crize - de familie, de corupţie politică, a rasismului şi a bigotismului.
În filmul „Metastaze”,croatul Branko Schmidt explorează viaţa dintr-o generaţie care a crescut în timpul războiului civil şi perioada postbelică care a urmat.
În contrast evident, personajul principal al filmului „Slovenian Girl”, regizat de Damjan Kozole, prezintă o tânără slovenă care este cu picioarele pe pământ, o tânără femeie care nu numai că s-a adaptat la noua realitate capitalistă, dar apelează la prostituţie, în efortul ei de a face o viaţă mai bună.
Mai mult decât orice altă ţară din Balcani, filmele româneşti sunt cele care, în ultimii ani, prin caracterul lor de realism,  prin locurile originale de filmare, prin subiectul lor din viaţa de zi cu zi, reflectă cel mai fidel realitatea socială.
În filmul „Poliţist, Adjectiv”, regizorul Corneliu Porumboiu reflectă în tot sensul prezentarea procedurilor poliţiei oferind o critică indirectă a impasului României post-comuniste. Filmul  „Poliţist, Adjectiv”, are drept subiect un poliţist contemporan care supraveghează neintenţionat un tânăr bănuit că vinde droguri şi care ia lucrurile la alt nivel, ţintind spre un intelect şi o înţelegere profundă a limbajului în termeni ai autorităţii şi produsul totalitarismului. Cristi, un poliţist dintr-un orăşel de provincie, ajunge să-şi piardă credinţa în lege.
În filmul „Cea mai fericită fată din lume”, film, bazat pe o întâmplare reală, este o tragicomedie despre oameni obişnuiţi în circumstanţe neobişnuite. Delia, o fată de 18 ani dintr-un orăşel românesc, este norocoasa câştigătoare a unei campanii de promovare organizată de o companie producătoare de băuturi răcoritoare: cu doar trei etichete de pe sticlele de suc, Delia a câştigat o maşină foarte scumpă. Fericita câştigătoare, însoţită de părinţii ei, va trebui să pornească spre capitală pentru a filma o reclamă care s-o arate pe Delia ţării întregi, drept dovadă că toată campania a fost pe bune. Pe drumul spre Bucureşti, în familie se iscă un conflict: părinţii vor sa vândă maşina pentru a deschide o mică afacere, pe când fata ar vrea s-o păstreze. O mulţime de probleme apar şi în timpul filmărilor, dar sfârşitul este fericit şi toţi par mulţumiţi de ceea ce au primit.  Bazându-se pe o poveste adevărată, Jude analizează relaţiile de familie şi transmite sentimentele tinerei femei, subliniind consecinţele fenomenului consumului, în România de astăzi.
Filmul românesc „Felicia, înainte de toate” se bucură deja de aprecierea criticilor străini. Realizând o colaborare unică în cinematografia românească aflată în plină expansiune, Răzvan Rădulescu (România) şi Melissa de Raaf (Olanda) au scris şi au regizat împreună o poveste limitată la durata unei singure zile.
Felicia îşi începe ziua sperând că sora sa o va conduce la aeroport, de unde trebuie să zboare la Amsterdam, oraş în care Felicia trăieşte de ani buni şi unde se află fiul şi fostul ei soţ. Dar sora contramandează programul, provocând astfel un lanţ de complicaţii frustrante care o obligă pe Felicia să petreacă ore întregi în aeroport în compania mamei sale (Ileana Cernat), care, deşi e bine intenţionată, e exagerat de protectivă.
Un alt film din Românei care va fi prezentat la Salonic este „Caravana Cinematografică” o ecranizare după nuvela cu acelaşi titlu de Ioan Groşan. Acţiunea filmului este plasată în România anilor '60, într-un sat izolat din Ardeal. Un camion vechi transformat într-o caravană cinematografică, coordonată de un activist de partid, soseşte în sat pentru a proiecta filme ruseşti de propagandă. Deşi iniţial oamenii hotărăsc să îi pună piedici activistului, în cele din urmă ajung la concluzia că cea mai inteligentă mişcare este să colaboreze cu reprezentantul partidului conducător. Mircea Diaconu, Dorian Boguţă (recent prezent şi pe afişul filmului Francesca) şi Iulia Lumânare sunt câţiva dintre actorii care se regăsesc în distribuţia acestei pelicule. „Caravana Cinematografică” este al doilea film al regizorului Titus Muntean după debutul apreciat de critică, Examen (2004).
Festivalul Internaţional de Film de la Salonic se va desfăşura în perioada 13-22.11.2009. Biletele pot fi procurate direct de la casa principală situată în Piaţa Aristotelous din centrul Salonicului şi care este deschisă zilnic între orele 09.30 – 24.00, preţul unui bilet fiind de 7 euro.Studenţii greci sau străini care studiază în unităţi de învăţământ superior din Grecia, în limita locurilor disponibile pot intra gratuit pe baza legitimaţiei de student la toate spectacolele de film care încep înainte de ora 15.00. Pentru cei care vă aflaţi în alte oraşe puteţi să rezervaţi bilete zilnic între orele 09.00 – 20.00 la numărul de telefon 2310 378450.
Direct de pe site-ul oficial al festivalului (tiff.filmfestival.gr ), puteţi avea informaţii precise despre toate filmele şi categoriile care vor fi prezentate în concurs sau în afara festivalului, orele şi locaţiile tuturor cinematografelor incluse în festival.

Ovidiu Palcu – RoMedia
Sursa foto: Google
Foto pg.1 forum ro-el.gr - eleni