congres.romani.pret.M.Livanu Am asistat zilele acestea toride de vară la un așa zis Congres al românilor de pretutindeni. De ce continăm să spunem așa zis, deși s-a decretat ziua de 25 iunie ca una de memorie istorică a românilor de pretutindeni?  Simplu: din cei peste 4-5 milioane de români trăitori în afara granițelor țării au fost prezenți la București aproximativ 20.000, (din cifrele furnizate oficial, sau 12.250 făcând o medie a celor 250 de semnături strânse) prin delegații lor reprezentând 14 țări, doar.
Componența delegațiilor a fost următoarea: 17 Italia – pentru o comunitate estimată la aprox 1 million de români, 4 Spania – la o comunitate estimată de aprox 1 mil. de români, 2 SUA – la o populație estimată de aprox 1 mil. de români, 1 R.Moldova – fost teritoriu românesc cu o populație de aprox 3 milioane, 1 Ucraina, 2 Austria, 2 Grecia – pentru români și aromâni, 2 Bulgaria – etnici români, 5 Serbia –români (Voievodina) sau români-vlahi (Timoc), 4 Marea Britanie și 1 Irlanda, 2 Belgia, 1 Kazahstan, 2 Israel adică un total de 49 de delegați la această primă întrunire din care 35 au intrat în Consiliu, 10 neobținând eligibilitatea din cauza lipsei de voturi: Coman Dorin (It), Iacob Dănuț (It), Briciu Dorin Adrian (It), Moraru Mioara (It), Stănășel Ștefan (It), Eugen Terteleac (It), Ostafe Marius Alexandru (UK), Ion Leontin Cojocea (It), Lorenzo Iulian Prundeanu (It) și Gheorghe Raica (It) ceea ce a dus cu gândul că Italia și-a dat singură fault fiind cea mai numeroasă delegație și cu cea mai puțină coeziune.
Funcțiile, singura ”agendă a dezbaterilor”
Deși toți delegații, teoretic, veniseră cu o agendă de probleme, agenda întrunirii nu conținea decât alegerea consiliului și a funcțiilor, înaintea statututlui și a atribuțiilor… Fiecare dintre ei s-a găsit astfel prins în mrejele jocurilor de alcov ce s-au făcut, după cum au spus public unii delegați, prin parcuri și la miez de noapte, prin camere de hotel și chiar la ”poarta” urnelor de vot, cum au înregistrat camerele foto și de luat vederi... E poate normal, o fi și democratic, în condițiile în care cei admiși la această întrunire nu au avut cum să se facă cunoscuți între ei, să își facă campanie, să pună problemele pe tapet, spațiul și timpul dovedindu-se insuficiente. Noroc cu staful tehnic al secretariatului că a găsit de cuviință să îi coordoneze și să îi îndrume că altfel nu se terminau ”dezbaterile” nici în 4 zile.
Ca îndrumător răbdător al acestor dezbateri dl. deputat Iane a făcut apel, de mai multe ori, la Dumnezeu rugându-l să le dea lor, ca secretariat, suficienți delegați să poată să facă acest prim pas. ”Dacă nu era PPDD-ul, nu se făcea acest Congres” a ținut să subliniezeși și senatorul Ioan Bujor, șeful Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Senat în cuvântul de salut adresat participanților la acest ”moment istoric”.
Astfel, din cei 49 de delegați avizați de secretariat, în baza dosarelor cu semnături depuse, 35 fac parte din noul consiliu, 5 autopropunându-se pentru funcția de președinți, 19 pentru cea de vicepreședinți, și restul pentru secretari. Delegații au votat o structură de 9 membri cu funcții de conducere care își vor desfășura activitatea voluntar, dar aici voi reveni curând cu un detaliu important. Au decis astfel că va exista un președinte, un prim-vicepreședinte (rezultat din balotarea votului pentru președinte, recte cel care va pierde), 1 secretar și 6 vicepreședinți. Lupta a fost strânsă, din cei 5 președinți autopropuși, Niculița Ghiță, Sarega Ion, Chihaia Dumitru, Tomy Tomescu și Livanu Marius, doar ultimii doi ajungând în finală și intrând la balotaj. Astfel, după ce la prima alegere Tommy Tomescu a luat 11 puncte, la al doilea tur a reușit un scor de 18 învingătorul fiind Livan Marius clasat cu 18 puncte în prima tură și cu 28 la cea finală.
Trebuie spus aici un amănunt deloc luat în seamă de participanți și care ar fi trebuit să constituie un punct de plecare de dis de dimineață: Daniel Țecu și-a retras participarea după ce în ziua anterioară atrăsese atenția asupra faptului că trebuie ales întâi statutul, atribuțiile, discutate problemele oamenilor și abia apoi alese funcțiile. A fost ignorat complet și în unanimitate respins de restul participanților ceea ce a făcut ca în dimineața zilei de 25 iunie ”cvorumul” să fie format din doar 48 de delegați. Acest detaliu însă nu a fost semnalat, ci doar lipsa de candidatură a domnului Țecu…
”Mi-e rușine că am venit aici să mă bat pe funcții!”
Delegații au avut timp să se prezinte fiecare. La începutul lucrărilor și apoi, după cuvintele de salut ale invitaților, respectiv ale doamnei Rodica Nasar, Vicepreședinte al Camerei Deputaților, Sandra Pralong, Consilier Prezidențial, ……, Poșta Română, Ioan Bujor, Președintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni, Dan Stoenescu, ministru delegat pentru românii de pretutindeni, Cristina Leorenţ, Director TVR Internaţional. Delegații au mai avut ocazia să își facă o mică campanie electorală. 3 minute! În aces timp limită Daniel Țecu, președintele FADERE din Spania, a adresat un apel la rațiune participanților: ”haideți să facem un pas înapoi astăzi și să vorbim, în primul rând de problemele cu care ne-au trimis oamenii aici și nu de funcții. Propun ca azi să nu alegem Consiliul. Să facem întâi reguli de funcționare și să dezbatem problemele cu care am venit fiecare din noi. Mie mi-e rușine că nu am pus nici o problemă în discuție.
Vă dau și argumente:
1. noi trebuie să fim un partener de dialog al instituțiilor nu să ne organizeze Parlamentul.
2. metodologia trebuie modificată urgent! Noi nu îi reprezentăm aici decât pe cei care ne-au dat semnăturile. Eu atât reprezint. Nu suntem nici măcar ½ din cei 300…
3. listele de semnături nu se fac publice. De ce? Vedeți care e dezbaterea publică. Ce ne împiedică să îndepărtăm aceste suspiciuni?
4. validăm 49 de candidați? De ce? De unde această regulă? Din ce reiese ea?
5. s-a pus problema politică. Păi ori facem politică ori nu? Cei care au intrat în politică, în statele de unde venim, nu au dreptul să fie reprezentați?
6. mi se pare că facem un organism cu care nu știm ce vom face… Nu avem un regulament de funcționare, nu avem metodologie de organizare și de vot. Cum ne alegem?
Multumesc!”
Evident că după asemenea argumene s-a supus la vot ”Brexit-ul” acestui prim Congres și majoritatea covârșitoare a respins propunerea lui Țecu, poziționându-l pe acesta în postura de persona-non-grata.
De altfel pe 25 iunie nici nu s-a mai prezentat la lucrări fapt rămas neconsemnat.
Consiliul pentru românii de pretutindeni va lucra benevol
Un alt detaliu extrem de important a fost informația potrivit căreia funcțiile ”aleșilor” ar fi fost remunerate. Informație vehiculată de dl. deputat Ovidiu Iane care a indus delegaților ideea că vor fi plătiți pentru munca lor, din bani publici, fapt infirmat de ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, care a cerut cuvântul și a adus spre știință delegaților ce prevede legea: sprijin logistic. ”Munca pe care acest Consiliu o va întreprinde de acum încolo este o muncă benevolă, voluntară și DPRRP vă asigură doar suportul logistic necesar desfășurării activității. Vă felicit pentru decizia pe care o luați și pentru disponibilitatea de a lucra benevol în folosul românilor de pretutindeni”. Deputatul Iane, cerând dreptul la replică și citând din lege, cum că MAE asigură finanțarea secretariatului, și-a dat singur măsura cunoașterii legii sau folosirii acestui vehicul, Consiliu, în scopuri electorale. Evident că ministrul a replicat că angajații MAE care vor fi detașați pe acele funcții în secretariat vor fi remunerați pentru că sunt angajații statului dar că membri, președinte, vicepreședinți, prim-vicepreședinte și secretar nu vor avea nici un privilegiu material. ”Oamenii aștia nu pot să lucre benevol!” a strigat Iane. ”Asta spune legea” i-a răspuns ministrul în liniștea mormântală care se lăsase în sală.
A fi sau a nu fi politică întrunirea? ….
De altfel cine a zis că această întâlnire a fost complet apolitică se înșală pentru că delegațiilor li s-au spus, în diferite instanțe, că unii și alții sunt de vină că nu s-a organizat congresul, arătând cu degetul înspre partidele ai căror reprezentanți sunt ceilalți parlamentari de Diasporă, lipsă din sală. Astfel, deputatul Mircea Lubanovici, cel care se lupta și cu morile de vânt pentru a face acest congres, la începutul lui 2016, a trebuit să vină personal și să stea de vorbă cu anumiți reprezentați ai presei care l-au înfierat pentru frâna pe care a pus-o la un moment dat organizării, învocând metodologia scrisă pe genunchi. La momentul când Lubanovici se lupta cu toți în Parlament pentru a-i convinge de necesitatea organizarii cu orice preț, deputatul Aurelian Mihai era cel care aproape că garanta neorganizarea lui în condițiile și cu metodologia invocată de atâtea ori ca fiind proastă, metodologie schimbată pe ultima sută de metri și care a făcut asfel imposibilă participarea unor reprezentanți ai românilor, în special cei aflați prin SUA, Canada sau Australia și Noua Zeelandă. Dar cine are nervii tari să se uite pe cronologia acestei epopei, care durează din 2007 va vedea cu ușurință cum au decurs lucrurile, ce partide și ce politicieni au vrut sau n-au vrut, în funcție de calculele politice.
Vrem nu vrem campaniile electorale în România se derulează non-stop și astfel și de această dată unii din parlamentarii din secretariatul de organizare al acestui prim congres au avut ocazia să puncteze în favoarea lor în detrimentul colegilor absenți, mulțumirile și elogiile fiind și publice, de la microfon, dar și private, pe holurile Parlamentului.
Nu a lipsit nici arătatul cu degetul spre DPRRP care, în opinia secretariatului, ar fi trebuit să îi coordoneze mai mult pe delegați și să le ofere și schelete de statut, de atribuții, adică mură-n gură …
Legitimă sau nu organizarea ?
Această întrebare a stat pe buzele tuturor încă de la început. Trebuie spus că, deși metodologia prevede, negru pe alb, că listele cu susținători se vor face publice până la data de 15 iunie, pentru a putea dispare orice urmă de suspiciune, evident că acest exercițiu democratic nu a avut loc, delegații fiind prezenți cu liste rămase secrete până la acest moment.
Apoi, legat de numărul prevăzut de reprezentare, proporționat pe spații geografice și la numărul de români estimat a fi trăitor în afara granițelor, adică aproximativ 5 milioane, s-a stabilit, în metodologie, ca un număr de 300, (ca cei 300 de spartani de la Termopile), să fie aleși pentru a fi reprezentativ acest Consiliu Consultativ. Astfel, potrivit algoritmului din politică, reprezentativitatea și legitimitatea Congresului ar fi fost dată de ½ +1 din cifră, adică 151 de delegați. Dintre aceștia doar 52 au fost admiși iar 49 fiind cifra finală a participanților… deci doar 16,3% din 50%+1…
Nu-i nimic că algoritmul nu a fost respectat și metodologia terfelită că parlamentarii au găsit răspunsul : ”sunteți reprezentativi! Cine zice că 16% din ce trebuia să fie nu e bine, se înșală. Nici eu nu sunt reprezentativ pentru colegiul meu pentru că nu am fost votat de majoritatea cetățenilor din el” a ținut să-i liniștească senatorul Ioan Iovescu, secretarul secretariatului tehnic de organizare. Evident că astfel de afirmații trebuie studiate de specialiști juridici și văzut dacă e cazul de făcut plângere sau nu pentru nerespectarea legii, abuz de funcție sau deturnare de fonduri. De altfel, din sursele noastre, déjà s-au depus mai multe plângeri la DNA pe subiectul acestei organizări și mai ales pe schimbarea metodologiei din mers și acceptarea unui număr restrâns de delegați ai căror susținători nu au fost verificați prin transparentizarea listelor. Vorbim totuși de un buget de 300.000 de euro alocați de Camera Deputaților pentru acest prim congres din care se va folosi doar o mică parte, restul fiind considerată pierdere bugetară, cineva ar trebui să răspundă.
Fiind vorba de banul public, de niște funcții reprezentative într-un Consiliu Consultativ, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a făcut aleșilor propunerea semnării unei declarații de integritate, pe proprie răspundere, că nu fac parte dintr-un partid politic, că nu au comis infracțiuni pe teritoriul României sau în statul de reședință, că nu au avut avantaje materiale nejustificate sau conflicte de interese, că nu au ocupat funcții în fostul PCR, că nu au făcut poliție politică, că nu fac parte din serviciile secrete românești sau străine, că nu promovează interesele altui stat decât România, că își depun public CV-ul, că își vor face singuri publice lista de susținători protejându-le datele cu caracter personal și că nu sunt rasiști, xenofobi sau discriminanți. Pâna la ora plecării noastre de la Palatul Parlamentului doar 13 din cei 49 fuseseră de acord cu această propunere și își depuseseră declarația asumată prin semnătură. Dintre aceștia 13, 2 membri din conducere, Szaros Niculina (vicepreședinte - Spania) și Bojko Stankovici (vicepreședinte –  Serbia). Pasul următor vor fi listele publice.
Cavalerul Congresului
Țin să subliniez acest aspect, deși cu siguranță nu a făcut-o decât din spirit de echipă și cu gândul la reprezentativitatea elementului feminin în acest Consiliu și nicidecum pentru laude.
Dorin Fleșeriu, de la Rombel din Belgia, candidând la funcția de vicepreședinte și ajungând la balotaj cu Dorinel Stan – Serbia și cu Niculina Sarosz – Spania, dar câștigând în fața celor doi, la runda a doua de alegeri, a făcut pasul înapoi cedându-i locul câștigat corect singurei femei rămasă candidat pentru Consiliu, Niculinei Sarosz.
Evident că cele 14 femei din totalul de 49 de delegați i-au mulțumit, l-au felicitat, și-a câștigat și admirația presei (cu precădere feminină) și a adus o urmă de normalitate acestei întâlniri.
Ce urmează?
Greul de abia acum începe. Întrebați la conferința de presă, care a precedat alegerile,ce vor face în pasul următor, aleșii au adus în discuție, pentru prima oară în cele două zile, problematica cu care au fost delegați: problemele sociale ale românilor, problemele consulare, Unificarea României cu Basarabia, cetățenie pentru românii din jurul granițelor, sprijinirea mediului asociativ etc.
Aleșii vor trebui să găsească formula optimă de funcționare, pe cea de comunicare atât cu presa cât și cu românii de pretutindeni, dar și cu instituțiile, vor trebui să înceapă déjà demersurile pentru modificarea metodologiei și campania pentru strângerea cât mai multor români delegați la viitoarea ediție.
Euforia a trecut, de luni începe treaba!
Perle de cultură
”Nu e momentul să evocăm scuze de ce nu s-a organizat până acum. Sigur toate instituțiile au scuze pentru nerespectarea legii. Îmi pare rău că președintele Iohannis nu e aici să vadă acest consiliu de importanță capitală…” Ioan Bujor
”MAE e de vină pentru metodologie. Ei ne-au dat-o cu atâtea nereguli. Eu mi-am dorit acest Congres dar nu oricum”. Mircea Lubanovici
”Eu am venit aici să îi reprezint și pe tractoriști și pe gospodine. Românii obișnuiți trebuie și ei reprezentați. O să vă alerg până le rezolvați și lor problemele”! Milan Miksa, Serbia – Răspuns al deputatului Aurelian Mihai: ”o să aveți parte de mult sport!”
”De ce nu merge treaba în politică? Pentru că toți vor funcții. Eu candidez din 1992 și știu toate tâmpeniile astea cu votul…” Dep. Ovidiu Iane
Abemus președinte al românilor de pretutindeni! Așa s-au încheiat două zile de caldură maximă, în care spiritele au fost încinse la maxim, în care s-a nădușit la propriu într-o sală al cărei aer condiționat nu făcea față, în care am putut vedea de toate pentru toți și în care presa românească de pretutindeni, la fel de dezbinată ca și participanții, a trecut de la o stare la alta grație atmosferei furnizate de eveniment. Noroc câ mâncarea, de la cateringul multinaționalei care probabil că a câștigat licitația, a fost excelentă!
Daniela Șoroș, Romanian Global News, www.rgnpress.ro