targ.carte.salonic2016Târgul Internațional de Carte de la Salonic este cel mai mare şi mai important salon de carte din Grecia și unul dintre cele mai importante din sud-estul Europei. Anul acesta, în perioada 12-15 mai, a reușit să reunească peste 400 de expozanţi, cuprinzând cele mai importante edituri din Grecia, dar şi edituri, asociaţii de editori şi organizatori de târguri de carte, precum și 250 de scriitori din peste 20 de ţări.
Rusia a fost țara invitată de onoare, dat fiind faptul că anul 2016 a fost desemnat de președinții ambelor țări „anul frăției eleno - rusești”.
Programul bogat și divers, precum și numeroșii scriitori și editori ruși prezenți la eveniment, au făcut, ca într-adevăr, standul Rusiei să fie în centru atenției tuturor. Tot în cadrul acestui eveniment a avut loc la Muzeul Culturii Bizantine conferința cu tema „Un mileniu de monahism rusesc pe Muntele Athos (1016-2016)”, la care au participat reputați specialiști din cele două țări. Târgul a fost organizat, ca în fiecare an, de Institutul Cultural Elen în colaborare cu Confederaţia Elenă a Editorilor şi cu centrul expozițional HELEXPO, sub egida Ministerului Culturii și a Primăriei Salonic. Cu generozitate, organizatorul a pus la dispoziţia participanţilor cele mai moderne pavilioane (13-15) ale sale, astfel, încât, pe o suprafaţă de 10.000 metri pătrați, au putut fi expuse mii de cărţi spre bucuria şi satisfacţia celor peste 50.000 de iubitori de carte din țară și din străinătate, care au vizitat târgul în aceste zile.
Standul României, pentru a treia oară consecutiv, a fost organizat de Ambasada României la Atena, în colaborare cu Consulatul General al României la Salonic și cu Societatea Culturala Balkania Contemporană de la Atena. Tema programului românesc de la această ediție a fost: „Scriitori români în Grecia, Scriitori greci în România”.
Având în vedere tema generală a Târgului din acest an „Refugiați – atunci și astăzi”, organizatorii standului României au organizat un panel de sociologia migrației, o temă de mare actualitate.
În cadrul acestui panel a avut loc lansarea unor volume foarte valoroase precum, volumul ''Migranți. Suntem prea mulți pe nenorocita asta de barcă'', de Matei Vișniec, recent tradus în limba greacă și publicat la editura Ipsilon, volumul ''Ce nu știe un non — migrant'', de Monica Săvulescu Voudouri (Editura Tracus Arte), precum și a antologiilor membrilor școlii de sociologie conduse de Dimitrie Gusti, ''Alți București interbelici. Studii și cronici gustiene'' și ''Între proiecții urbanistice și sărăcie letargică. Bucureștiul arhitecților, sociologilor și al medicilor'', de Zoltán Rostás (Editura Vremea). De mare interes s-au bucurat recentele apariții editoriale, traduse din limba română în limba greacă: ''11 psalmi'' de Tudor Arghezi (tradus cu prilejul Festivalului Internațional de Poezie Argheziană de la Târgul Jiu 2016), ''Fetele Nikas'', de Monica Săvulescu Voudouri, ''Domnul K eliberat'', de Matei Vișniec (traducere Suciu Ciprian), precum și de literatură greacă tradusă în limba română: ''Frunze risipite ale vieții mele'', de Kostas Asimakopoulos, ''Rigas'' de Leandros Vranousis, ''Răgazurile lui Filotheos'', de Nicolae Mavrocordat, în traducerea lui Claudiu Sfirschi Lăudat. Totodată, vor fi prezentate și volume de poezie ale unor noi autori din Grecia, Florin Gheorghiu și Eleni Loizou.
O prezență plăcută a constituit-o poeta și traducătoarea Silvana Todea Depounti, care a venit din insula Kefalonia, unde trăiește și creează, traducătoarea „Psalmilor” lui Arghezi și a „Fetelor Nikas” de Monica Săvulescu Voudouri. Dintre edituri menționăm Editura Omonia, care a fost prezentă la toate edițiile Târgului și care în acest an a împlinit 25 de existență, perioadă în care ne-a oferit 165 de titluri, promovând cu mare succes literatura și civilizația Greciei moderne în România.
Dintre lucrările prezentate de editură la acest Târg atenția tuturor s-a îndreptat spre minunatul album bilingv „Bucureștiul grecesc” de Georgeta Filitti, o mărturie grăitoare a prezenței grecilor în capitala României.
O surpriză plăcută a constituit-o Editura Dar Development Publishing, care a prezentat, printre altele, impresionantul album color „Istorie în documente: Mavrocordații” de Claudiu Victor Turcitu. Excelenta lucrare a fost prezentată de Cristian Brutaru, editorul lucrării, precum și de autor. Menționăm cu satisfacție prezența, pentru prima dată, a Editurii UER PRESS și a revistei ELPIS – SPERANȚA ale Uniunii Elene din România.
Dintre volumele prezentate foarte impresionant a fost masivul și valorosul volum „Studii Bizantine şi postbizantine”. Cunoscuta Editură Tritonic din București a fost reprezentată de Bogdan Hrib și Lucia Verona, iar Editura Paideia a fost prezentă cu câteva cărți, printre care Filosofia în Grecia Veche și Iliada. Pentru comunitatea românească din Salonic, această manifestare culturală constituie, în fiecare an, un eveniment major.
Standul României a reunit intelectuali din diferite domenii (editori, scriitori, traducători, profesori, cercetători, ziariști) din Salonic, Atena și București, care într-o atmosferă deosebit de plăcută au discutat despre realizări și proiecte noi.
În cadrul standului, dar și în cadrul programului general al târgului s-au făcut prezentări de volume de autori români si eleni.
Pentru prima dată prezentările s-au făcut în limba română și greacă ceea ce a făcut ca numărul celor participanți la discuții să fie deosebit de mare, peste posibilitățile oferite de stand, care s-a dovedit a fi neîncăpător.
Standul României, plasat lângă cele două mari standuri ale Chinei și Rusiei, a fost o surpriză plăcută pentru toți care vedeau intensa activitate din cadrul standului românesc.
Trebuie menționat aportul deosebit al doamnei Monica Săvulescu Voudouri, președinta Societății Culturale Balkania Contemporană, a doamnei Anca Chisăliță, atașatul cultural al Ambasadei României la Atena, precum și al consulului general al României la Salonic, domnul Martin Ladislau Salamon, care a organizat și o recepție cu ocazia acestui eveniment și care este omniprezent la toate acțiunile românești din Nordul Greciei (pe care le și sprijină).
Prezent la ediția din acest an, profesorul de sociologie de la Universitatea din București, Zoltán Rostás a avut amabilitatea de a ne împărtăși impresiile domniei sale: “Organizatorii au reuşit să insufle o activitate susţinută şi ordonată de-a lungul a trei zile, dar deschisă la improvizaţii benefice şi cu un surplus de emoţii intelectuale.
Evitând formalismul diplomatic, au animat dezbateri interesante pe baza volumelor expuse şi cu participarea autorilor, traducătorilor, editorilor din ambele ţări, dar, subliniez, şi a membrilor diasporei din Grecia prezente. S-a demonstrat încă odată că studiul confluenţelor istorice şi culturale româno-elene are un început încurajator, poate să aducă surprize, dar trebuie lărgită şi spre alte orizonturi, de ce nu şi spre istoria ştiinţelor sociale”.  
Un material realizat de Apostol Patelakis